Protestele de la Chişinău au făcut înconjurul lumii. CNN a prezentat pe pagina electronică un sumar al evenimentelor de marţi, 7 aprilie 2009, din Republica Moldova. Jurnaliştii CNN au remarcat importanţa pe care Internetul şi reţelele de socializare au avut-o în organizarea protestelor. Evenimentele din Chişinău au fost puse la cale pe Twitter sau Facebook, lucru observat şi de „New York Times”. Protestele au început luni, 6 aprilie, a doua zi după alegeri, însă au atins punctul culminant în cursul zilei de marţi, mai titrează CNN.
Pe 7 aprilie 2009, o pagină din istoria Republicii Moldova a fost scrisă de pe tastele dispozitivelor mobile cu fraze de maximum 140 de caractere şi a putut fi citită pe Twitter.
Dacă Revoluţia Română din 1989 a fost prima revoluţie transmisă în direct la televizor, protestele violente de la Chişinău au toate şansele să devină prima revoluţie transmisă live pe internet. În condiţiile în care postul public de televiziune din Republica Moldova se încăpăţâna să difuzeze un reportaj pe teme religioase şi o emisiune de divertisment pentru copii, ignorând cu desăvârşire protestele din faţa Parlamentului şi Preşedinţiei moldovene, principala sursă de informaţii şi imagini despre manifestaţia de la Chişinău a devenit internetul.
Majoritatea persoanelor ieşite în stradă au fost tineri studenţi care au protestat faţă de fraudarea alegerilor parlamentare din 5 aprilie, când comuniştii au strâns mai mult de 50% din voturi. Întrunirea celor 50% din voturi le-ar da comuniştilor posibilitatea de a alege un nou preşedinte.
Cu toate că observatorii Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare din Europa nu au sesizat nereguli în timpul votului, majoritatea moldovenilor susţin că alegerile au fost fraudate. “Au existat foarte multe nereguli în timpul alegerilor”, susţine redactorul-şef al „Ziarului de Gardă” din Chişinău, citat de CNN.
În cursul zilei de 7 aprilie, poliţiştii moldoveni au fost nevoiţi să cedeze în faţa mulţimii. Depăşite numeric, autorităţile le-au lăsat drum liber protestatarilor care au pătruns în Parlament şi în birourile prezidenţiale. Furioşi, oamenii au spart geamuri, au scos mobila în stradă şi au ars-o. Zeci de oameni au fost arestaţi şi răniţi.
CNN a prezentat şi poziţia preşedintelui Vladimir Voronin. Acesta a acuzat partidele din opoziţie pentru instigarea oamenilor şi pentru producerea haosului. “Ziua alegerilor a fost una de doliu. Viitorul ne-a fost furat!”, a declarat pentru CNN Ghenadie Brega, unul dintre liderii opoziţiei.
O mare parte dintre moldoveni sunt de părere că protestele violente sunt rezultatul unui complot pus la cale de Partidul Comunist, concluzionează CNN. Mai multe site-uri din Republica Moldova nu au putut fi accesate, fiind blocate de furnizorul de internet Moldtelecom, companie de stat, în condiţiile în care aceste site-uri erau folosite de tineri pentru a comunica despre evenimente în desfăşurare şi pentru a face comentarii. Site-urile unimedia.md, unimedia.info, jurnaltv.md, hotnews.md, protv.md, facebook.com, odnoklassniki.ru sau twitter.com se numără printre cele cu probleme.
Manifestaţiile din Moldova, care au urmat victoriei comuniştilor în alegeri, au început a doua zi printr-o impresionantă manifestaţie spontană a tinerilor, care s-au strâns în piaţa din centrul Chişinăului răspunzând apelurilor lansate pe reţeaua de socializare Twitter sau prin SMS-uri.
Modalitatea inedită de comunicare pusă la dispoziţie de noile tehnologii şi mai ales de internet a făcut ca aceste proteste, ce au culminat marţi cu violenţe, să fie numite “Revoluţia Twitter”.
Un mesaj asemănător, transmis pe internet şi prin SMS, a circulat după aceea chemând la o “mare revoluţie” pentru vineri, 10 aprilie, la ora 10.00. Guvernul moldovean a avertizat însă că o repetare a violenţelor de marţi, când au fost devastate sediile Parlamentului şi Preşedinţiei, ar putea duce la “jertfe umane”. În aceste condiţii, opoziţia moldoveană le-a recomandat simpatizanţilor să rămână acasă şi să nu participe la mitingul de vineri, temându-se că puterea se va folosi de acest pretext pentru a pune la cale provocări.
În timpul manifestaţiilor de marţi, comunicaţiile cu R. Moldova s-au desfăşurat, de asemenea, cu dificultate. Site-urile majorităţii publicaţiilor şi televiziunilor antiguvernamentale nu au funcţionat, nici unele site-uri ale unor ministere-cheie, de la care se aşteptau informaţii oficiale, televiziunile din România nu au mai fost transmise prin reţeaua de cablu, e-mailurile au fost primite cu ore întârziere, iar comunicaţiile telefonice au fost îngreunate. În schimb, site-urile proguvernamentale au putut fi accesate.
Vineri dimineaţa, la ora 10.00, în Piaţa Marii Adunări Naţionale, unde era convocat mitingul, s-au adunat puţine persoane. Cum foarte mulţi jurnalişti, în special corespondenţi din România, au fost intimidaţi sau chiar expulzaţi în ultimele zile, site-urile de ştiri şi reţelele de comunicare sunt o modalitate de informare asupra evenimentelor de la Chişinău.
Potrivit jurnalistului moldovean Valeriu Canter, de la “Europa libera”, se aşteaptă să pornească proteste şi în raionul Bălţi, un cunoscut bastion al comuniştilor. “Tinerii sunt nemulţumiţi de votul părinţilor şi bunicilor lor, despre care spun ca le-au furat libertatea, votându-i pe comunişti. Daca e să fac o medie de vârstă, 20 de ani ar fi aceasta.” Pe fondul violenţelor, şeful statului şi comuniştii au fost de acord să iniţieze negocieri cu celelalte trei partide de opoziţie, iar Vladimir Voronin a avut o scurtă intervenţie la televizor, prin care a acuzat ca la mijloc este vorba de o acţiune premeditată: “Această operaţiune este bine gândită şi bine organizată. E clar ca aceştia vor vărsare de sânge”.
La cinci ani distanţă de “revoluţiile portocalii”
Deşi liderii politici ai opoziţiei democrate păreau iniţial a fi fost luaţi prin surprindere de amploarea protestelor, violenţele dintre demonstranţi şi poliţie au readus în memorie revoltele “portocalii” care au cuprins spaţiul ex-sovietic în 2003 şi 2004. Guvernele proruse din Georgia şi Ucraina au fost înlocuite atunci de conduceri orientate spre Occident.
În Moldova, ca şi în cazul Ucrainei, protestele au început după ce opoziţia a acuzat puterea comunistă de la Chişinău de fraudarea grosolană a scrutinului din 5 aprilie. După ce la alegerile locale din iunie 2007 Partidul Comuniştilor, condus de preşedintele în exerciţiu, Vladimir Voronin, a obţinut sub 30% din sufragii, rezultatele oficiale de duminică, 5 aprilie, arată că formaţiunea aflată la putere şi-ar fi adjudecat de această dată 50 de procente. Miza este uriaşă. Dacă, aşa cum susţin rezultatele oficiale, Partidul Comuniştilor rămâne cu cele 61 de mandate obţinute în Parlament, formaţiunea va putea desemna singură şi preşedintele, şi noul guvern, care vor domina republica şi în următorii patru ani.
