Interviu cu dl chestor Marian Tutilescu, şeful Poliţiei Capitalei
Sunteţi şeful Poliţiei Capitalei încă din februarie 2003. Care sunt cele mai importante realizări ale dumneavoastră în cei doi ani care au trecut de la învestirea în această funcţie ?
În perioada care a trecut din luna februarie 2003 şi până în prezent, Poliţia municipiului Bucureşti a parcurs un proces de profesionalizare şi de amplă schimbare organizaţională. Acest proces s-a desfăşurat pe mai multe planuri, măsurile luate în acest sens fiind de natură să conducă la gestionarea mai eficientă a climatului de siguranţă publică din Capitală. Dacă ar fi să amintim aici numai câteva din proiectele implementate cu succes pe teritoriul municipiului Bucureşti, m-aş opri cu siguranţă asupra celui al Poliţiei de Proximitate, al creării zonelor de siguranţă publică şi nu în cele din urmă al operaţionalizării, încă din luna mai a anului 2004, a dispeceratului 112.
Programe importante s-au realizat şi în ceea ce priveşte relaţia cu cetăţeanul, iar în plan intern acestea au vizat extinderea utilizării mijloacelor informatice de comunicare şi gestionare a situaţiei operative.
Care credeţi că a fost principalul argument pentru menţinerea dumneavoastră în funcţie, având în vedere “tsunami-ul” pe care domnul ministru Blaga l-a abătut asupra Poliţiei Române?
În primul rând, nu cred că putem să numim “tsunami” ceea ce a constituit de fapt o evaluare a rezultatelor echipelor manageriale ale diferitelor structuri MAI. Şi pentru că, aşa cum vă spuneam, aceste schimbări la care faceţi referire au venit în urma unor evaluări, consider că activitatea pe care am desfăşurat-o de la învestirea în funcţie şi până în prezent, precum şi rezultatele concrete, măsurabile ale acesteia au fost singurele criterii care au recomandat menţinerea mea şi a colegilor mei din echipa managerială la conducerea Poliţiei Capitalei.
De valul de schimbări în Poliţie au fost afectaţi mai mulţi ofiţeri şi agenţi din subordinea dumneavoastră. Au lăsat aceste schimbări “goluri” la nivelul Poliţiei Capitalei? Dacă da, există cadre care să-i înlocuiască la acest moment pe cei pensionaţi sau destituiţi?
S-a discutat destul de mult în ultimul timp în mass-media despre aşa-numita criză de personal din structurile Poliţiei Române şi implicit ale Poliţiei Capitalei. Trebuie însă să insist asupra acestui aspect şi să arăt că nu poate fi vorba nici pe departe de o criză. Iar realitatea de zi cu zi îmi dă dreptate. Într-adevăr, a existat o perioadă, la începutul acestui an, când a fost înregistrat un număr mare de pensionări, mai mare decât cel normal, însă procentul acestora a fost doar de 2,7% din totalul efectivelor Direcţiei Generale de Poliţie a municipiului Bucureşti. Acest lucru nu a impietat în nici un fel activitatea Poliţiei Capitalei, care s-a desfăşurat în mod normal, atribuţiile celor plecaţi fiind preluate de colegii lor care au rămas în slujba bucureştenilor.
O problemă mai delicată o constituie însă ocuparea funcţiilor de conducere rămase vacante, aspect care a generat un oarecare vid de autoritate. Constat însă că este vorba şi de o schimbare de generaţii la nivelul acestor funcţii, ceea ce cred că va avea efecte benefice în planul eficienţei.
Având în vedere că sunteţi responsabil de liniştea celui mai mare oraş din România, puteţi să ne spuneţi care sunt principalele probleme cu care se confruntă Bucureştiul din perspectiva criminalităţii?
Municipiul Bucureşti nu diferă foarte mult ca problematică infracţională de celelalte oraşe mari ale României. O pondere mare din totalul infracţiunilor constatate de către poliţiştii Capitalei o au cele comise în dauna avutului public şi privat, respectiv furturile, distrugerile şi înşelăciunile.
Sunt de asemenea înregistrate infracţiuni contra persoanei, de la cele de omor şi ucidere din culpă, până la cele de lovire şi vătămare corporală.
Un capitol aparte către care se îndreaptă cu prioritate eforturile poliţiştilor bucureşteni este cel al infracţiunilor stradale, în special a celor cu violenţă, care afectează grav climatul de siguranţă civică.
Nu sunt neglijate nici crima organizată sau consumul şi traficul de stupefiante, acestea reprezentând preocupări cotidiene atât ale lucrătorilor din cadrul formaţiunilor specializate, cât şi ale celorlalţi poliţişti bucureşteni.
Cu ce impedimente se confruntă ofiţerii şi agenţii din subordinea dumneavoastră în rezolvarea acestor probleme?
De multe ori, în activităţile pe care ofiţerii şi agenţii de poliţie bucureşteni le desfăşoară, profesionalismul şi eforturile pe care le fac pentru menţinerea unui climat de siguranţă civică nu sunt suficiente. Acestea trebuie suplinite şi de o bază materială care în multe cazuri este improprie atât din punct de vedere cantitativ, cât şi calitativ desfăşurării în bune condiţii a misiunilor în care aceştia sunt angrenaţi.
Alături de poliţişti, la instaurarea şi menţinerea siguranţei comunităţii locale trebuie să contribuie şi fiecare dintre noi, cetaţenii Bucureştiului. Cu toate acestea, de nenumărate ori, efectivele Poliţiei Capitalei nu au fost sprijinite chiar de către cei în beneficiul cărora funcţionează acest serviciu public. În aceste condiţii, trebuie să înţelegem cu toţii că o societate mai sigură înseamnă siguranţă pentru fiecare dintre noi şi că agentul sau ofiţerul de poliţie este partenerul nostru în demersul de menţinere a ordinii şi liniştii publice şi nu doar un reprezentant al unei instituţii învestite cu exerciţiul autorităţii.
Care sunt cele mai importante proiecte pe care le aveţi în vedere pentru următoarea perioadă la nivelul Poliţiei Capitalei?
Aşa cum aminteam în debutul acestui interviu, Poliţia Capitalei parcurge un proces de profesionalizare continuă. În acest sens, una din preocupările mele este de a asigura locuitorilor municipiului Bucureşti un serviciu la standarde calitative ridicate, în condiţiile resurselor pe care le avem la dispoziţie.
Extinderea aplicabilităţilor şi a gradului de utilizare a aplicaţiilor informatice în activităţile operative reprezintă o altă prioritate a acestei echipe manageriale, deoarece astfel punem la dispoziţia poliţiştilor mijloace moderne de gestionare a bazelor de date şi a situaţiei operative, creând astfel premisele pentru o mai bună adaptare şi reacţie faţă de fenomenul infracţional.
Un accent deosebit trebuie pus, aşa cum arătam anterior, pe relaţia poliţist-cetăţean, relaţie care în opinia mea trebuie să evolueze spre un real parteneriat poliţie-comunitate locală. În acest sens, poliţistul de proximitate va constitui liantul între comunitatea locală şi membrii săi, pe de o parte, şi instituţia Poliţiei, pe de altă parte, iar acest lucru reprezintă una din priorităţile actualei echipe manageriale.
Asigurăm şi pe această cale locuitorii municipiului Bucureşti că vom continua demersurile noastre pentru asigurarea unui climat de siguranţă cât mai ridicat, în speranţa că astfel vom putea clădi, pe temelii solide, acest parteneriat bazat, aşa după cum arată şi deviza Poliţiei Capitalei, pe “Siguranţă şi Încredere”.
Interviu realizat de Cezar DOBRE
