Ştiri din tehnologie
Serviciile de telecomunicaţii din România vor atinge 4,5 miliarde euro până în 2011
Serviciile de telecomunicaţii din România vor atinge 4,5 miliarde euro până în 2011, comunicaţiile mobile reprezentând 80,1% iar cele fixe 19,9%, potrivit Chief Research Officer IDC EMEA, Martin Hingley.
Piaţa de IT din România poate fi împărţită în patru segmente principale. Acestea sunt telecom, hardware(partea fizică a unui sistem informatic), software (sistem de operare, drivere şi programe de aplicaţie) şi serviciile IT.
Segmentul telecom este reprezentat de piaţa de comunicaţii mobile, cu un procent de 80,1%, şi cea de comunicaţii fixe, cu 19,9%. Potrivit IDC, telecomunicaţiile vor atinge o valoare de 3,7 miliarde euro în 2008 şi până la 4,5 miliarde euro până în 2011.
Cel de-al doilea segment, hardware, este compus din sisteme fixe, cu un procent de 61,7%, periferice 22,7%, reţele 11,2% şi storage sau stocare date cu 4,4% Potrivit IDC, acest segment va ajunge în anul 2008 la 1 miliard de euro şi la 1,5 miliarde euro până în 2011.
De asemenea, segmentul software este estimat la 161 milioane euro pentru anul 2008. Acesta se compune din aplicaţii – 54%, infrastructură de sisteme – 23,5% şi dezvoltarea de aplicaţii, cu 21,7%. Potrivit IDC, acest segment va atinge 300 milioane euro până în anul 2011.
Segmentul de servicii IT este cel mai complex şi mai dificil de analizat, compunându-se din: implementare – 56%, suport – 22,5%, operaţiuni –4,3% şi training – 4,1%. Potrivit studiului IDC, acest segment se ridică la 291 milioane de euro pentru anul 2008 şi este estimat la aproximativ 500 milioane euro pentru anul 2011.
Potrivit aceluiaşi studiu, serviciile de Data Center (sisteme de stocare a datelor) sunt subutilizate, iar cheltuielile pentru întreţinerea acestora încep să depăşească bugetul alocat iniţial, din cauza consumului mare de curent, consumabile, întreţinere etc.
“Există o lipsă serioasă de profesionişti, de personal în măsură să administreze serverele de baze de date şi de unelte sau interfeţe de administrare a echipamentelor respective, iar introducerea unor noi idei sau măsuri este îngreunată de faptul că piaţa şi serviciile IT sunt încă imature în România. Ca orice piaţă nouă, are nevoie de timp pentru a se dezvolta, este în creştere, şi previziunile sunt foarte bune în ceea ce priveşte ascensiunea acestei pieţe”, a declarat pentru NewsIn Chief Research Officer IDC EMEA, Martin Hingley.
Închiderea Planului Naţional de Numerotaţie (PNN)
Începând cu 3 mai 2008, România va parcurge etapele finale de închidere a Planului Naţional de Numerotaţie (PNN), ceea ce înseamnă că toate numerele, indiferent dacă sunt locale sau naţionale, se vor forma cu prefix (prefixul naţional plus indicativul de arie geografică).
Astfel, abonaţii furnizorilor de servicii de telefonie fixă vor putea fi apelaţi doar prin formarea întregului număr naţional de zece cifre (prefix plus număr local) pentru toate apelurile locale sau naţionale.
Totodată, se va modifica şi formatul actual al numerelor scurte apărând o diferenţă clară între numerele pentru servicii de interes public la nivel naţional (ora exactă, informaţii privind abonaţii Romtelecom, deranjamente Rometelecom etc.) şi numerele prin care se furnizează servicii de interes general la nivel local – în judeţe (jandarmerie, taxi, diferite servicii de deranjamente, utilităţi etc.).
Numerele scurte pentru servicii de interes public la nivel naţional vor avea patru cifre şi la formarea lor se va adăuga cifra 1 înaintea numărului actual (de exemplu 1958 pentru ora exactă indiferent de judeţ). Atât numărul unic pentru apeluri de urgenţă 112, cât şi numerele de telefonie mobilă îşi vor păstra formatul actual.
Din 21 octombrie va fi posibilă şi portabilitatea numerelor din reţelele mobile în alte reţele mobile şi din reţelele fixe în alte reţele fixe. Nu se plăteşte nimic, costurile pentru migrarea dintr-o reţea într-alta sunt suportate de către operator. Estimativ, acest cost se ridică la suma de 13 euro. Acest cost poate fi recuperat de către operator din facturile emise clienţilor respectivi. Portarea durează aproximativ 10 zile dar serviciul în sine este întrerupt doar trei ore, aceste ore fiind stabilite cu clientul.
“Având în vedere faptul că toată populaţia activă a României are un telefon mobil, rata de penetrare fiind peste 100%, nu va fi grea tranziţia de la vechile numere la cele noi. Închiderea finală va fi la 1 octombrie 2008”, a declarat preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Reglementarea în Comunicaţii şi Tehnologia Informaţiei (ANRCTI), Dan Georgescu.
Închiderea PNN va asigura concurenţa între operatorii de telefonie fixă, Romtelecom fiind singurul operator care folosea numere scurte. Furnizorul al cărui abonat formează numere de şase şi şapte cifre la nivel local are în prezent un avantaj concurenţial faţă de cei ai căror abonaţi formează numărul întreg de zece cifre. Din acest motiv, Comisia Europeană a recomandat României uniformizarea modului de formare a numerelor de telefon.
Prin închiderea PNN şi uniformizarea numerelor de telefonie fixă dispare o barieră din calea liberei concurenţe pe piaţa de comunicaţii electronice şi se asigură condiţii vitale pentru toţi furnizorii care utilizează resurse de numerotaţie geografice.
Existenţa în paralel a celor două tipuri de numerotaţie a fost o etapă de tranziţie în procesul de închidere a PNN avându-se în vedere şi volumul mare al investiţiilor necesare pentru modernizarea reţelei operatorului fost monopolist de telefonie fixă Romtelecom.
Spamul creşte şi în România
Din primirea de spamuri companiile pierd enorm, pentru că productivitatea angajaţilor scade simţitor pe măsura timpului petrecut cu ştergerea sau filtrarea mesajelor nesolicitate. De asemenea, traficul de internet al companiilor este îngreunat simţitor şi serverele devin supraîncărcate cu informaţie nesolicitată, se pot alege cu serverele banate (blacklisted), din cauza infiltrării automate a mesajelor spam primite, în cele trimise de către anagajaţii firmei respective, căpătând şi propagând astfel o imagine proastă a companiei respective. De asemenea, pot plăti daune, în cazul în care se va dovedi că mesajele nesolicitate au fost iniţiate din interiorul companiei.
„Mai grav este faptul că multe companii doritoare să îşi promoveze produsele cu mijloace la îndemână şi ieftine dau bani pentru a cumpăra baze de date de la spameri sau chiar îi plătesc pe aceştia pentru a trimite ei înşişi mesajele nesolicitate. Aceste companii însă nu conştientizează că spamul le aduce mari deservicii, le plasează într-o lumină complet nefavorabilă şi că riscă să fie acţionate în judecată şi să plătească daune utilizatorilor spamaţi”, a spus Radu Georgescu, preşedinte Gecad Group. El a mai adăugat că o companie cu 1000 de angajaţi şi salariul mediu brut de 1000 de euro poate pierde lunar 33.000 de euro dacă fiecare angajat petrece 10-15 minute zilnic pentru a şterge sau filtra emailurile nedorite.
Din punct de vedere legislativ, România este aliniată la reglementările Uniunii Europene, iar sistemul aplicabil în ţara noastră este cel de tip „opt-in”. Conform acestuia, cei care expediază mesaje comerciale trebuie să aibă acordul prealabil al destinatarilor. În cazurile în care acest acord nu a fost dat, atunci utilizatorii se pot adresa ANRCTI (Autoritatea Naţională de Reglementare în Comunicaţii şi Tehnologia Informaţiei) sau Autorităţii Naţionale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal.
Aceste două autorităţi sunt singurele în măsură să aplice legislaţia în vigoare. În afară de a sesiza acţiunea de trimitere de spam celor două autorităţi, pârâtul are posibilitatea de a acţiona în judecată, pe cont propriu, compania sau persoana pe care o acuză de trimiterea de spam.
Potrivit legislaţiei (Legea nr. 506/2004 privind prelucrarea datelor cu caracter personal şi protecţia vieţii private în sectorul comunicaţiilor electronice; Legea nr. 365/2002 privind comerţul electronic), „efectuarea de comunicări comerciale prin poşta electronică este interzisă cu excepţia cazului în care destinatarul şi-a exprimat în prealabil consimţământul expres pentru a primi asemenea comunicări”, trimiterea de spamuri poate fi sancţionată contravenţional cu amendă între 1.000 şi 50.000 RON, în afară de cazul în care este infracţiune.
„Practic, pentru a reduce amploarea acestui fenomen, avem trei posibilităţi de a acţiona: ne protejăm tehnologic bine cu soluţii anti-spam şi servere de email capabile să filtreze cât mai bine mesajele nesolicitate, să raportăm către aşa-numitele blacklists IP-urile celor care ne-au spamat şi să acţionăm pe cale legală atunci când putem să o facem”, a concluzionat Radu Georgescu.
Potrivit Gartner (Gartner Inc., alături de IDC sau Forrester Research, reprezintă una dintre cele mai renumite companii ce realizează studii de piaţă şi analize ale industriilor IT&C), până la 90% din mesajele electronice primite sunt spam, iar între 2% şi 6% din aceste mesaje conţin viruşi informatici. Modalitatea de transmitere a acestor viruşi informatici s-a schimbat, de la trimiterea de fişiere propriu-zise de programe executabile prin intermediul e-mail-ului, la redirecţionarea spre o pagină web infectată, de unde vizitatorul se alege automat cu o varietate de viruşi.
Printre recomandările Gartner în privinţa combaterii fenomenului spam, se numără administrarea eficientă si ţinerea la curent a filtrelor serverelor de email, crearea şi menţinerea unei baze de date cu rezultatele obţinute pentru a avea o statistică exactă a investiţiei firmei respective în soluţiile anti-spam. Procentul de eficienţă în protejare 100% nu este unul realist şi nu poate fi atins, deoarece acest fenomen al mesajelor nesolicitate este în continuă schimbare, modul în care sunt transmise şi conţinutul acestor mesaje este în permanentă dezvoltare de către cei care iniţiază astfel de mesaje.
