Ministrul Administraţiei şi Internelor, Vasile Blaga, unul dintre politicienii fideli actualului preşedinte, s-a remarcat prin calităţile sale de organizator.Blaga face parte din garda nouă de politicieni adusă de Traian Băsescu, ascensiunea sa fiind una destul de rapidă, la fel ca ascensiunea lui Traian Băsescu. Se poate spune că ascensiunea sa coincide cu cea a lui Traian Băsescu. Şi asta pentru că Vasile Blaga a fost omul de încredere al lui Traian Băsescu încă de când acesta din urmă a preluat preşedinţia PD. Pe atunci un partid pe cale de dezmembrare. Acum însă, PD se află la putere, iar Vasile Blaga a fost numit în două poziţii-cheie – şef al Administraţiei Prezidenţiale, unde nu a stat prea mult, şi ministru al Administraţiei şi Internelor. Două poziţii-cheie în lupta împotriva corupţiei.
Schimbări la nivel central
O dată cu venireala conducerea Ministerului Administraţiei şi Internelor, Vasile Blaga s-a pus pe treabă. Şi are foarte mult de lucru, pentru că una dintre principalele probleme cu care se confruntă România este corupţia din administraţie şi din Poliţie. Deşi nu provine din sistem, pentru că este inginer de profesie, Blaga a început cu adevărat să facă reformă în Ministerul de Interne. Una dintre primele măsuri pe care le-a luat odată instalat în funcţie a fost schimbarea unora dintre cei mai influenţi oameni din minister: controversatul general Toma Zaharia, omul care de mai bine de 12 ani conducea din umbră Ministerul de Interne. De altfel, numele lui Toma Zaharia este legat de o serie de scandaluri de corupţie. După doar câteva zile, a urmat schimbarea din funcţie a secretarilor de stat pe probleme de administraţie publică şi a şefului Poliţiei, Dumitru Sorescu. Acesta din urmă a fost înlocuit cu chestorul principal Dan Valentin Fătuloiu, care a ocupat această funcţie şi pe vremea administraţiei Constantinescu. Ministrul Administraţiei şi Internelor, Vasile Blaga, a numit apoi un nou adjunct al şefului Inspectoratului General al Poliţiei Române în persoana chestorului Eugen Corciu care, până la sfârşitul lunii februarie, a deţinut funcţia de director al Punctului Naţional Focal din cadrul MAI.
Vasile Blaga va crea o nouă structură de combatere a corupţiei interne
Vasile Blaga nu s-a oprit aici. A urmat imediat restructurarea Direcţiei Generale de Informaţii şi Protecţie a MAI, fosta “Doi şi-un sfert”, condusă de un alt “greu”de la minister, generalul Virgil Ardelean, poreclit şi “Vulpea”. Numele generalului Virgil Ardelean este legat de asemenea de o serie de scandaluri de presă, majoritatea referitoare la ascultarea fără autorizaţie a telefoanelor ziariştilor şi politicienilor. Ultimul scandal de agent gen a izbucnit la puţin timp după instalarea noii Puteri şi privea ascultarea telefoanelor ofiţerului care s-a ocupat de cazurile FNI şi Banca Agricolă, dar şi a telefoanelor unor agenţii de presă. Acest scandal a şi generat de altfel reforma de la Direcţia Generală de Informaţii şi Protecţie a MAI. Cum, în timpul acelui scandal, Vasile Blaga se afla la Londra împreună cu preşedintele Traian Băsescu, semnalul a fost dat chiar de acolo. Şi asta pentru că eliminarea corupţiei din propria structură reprezintă de fapt una din priorităţile ministrului de Interne. Astfel că ministrul Vasile Blaga a anunţat crearea unei noi structuri pe care o va coordona personal şi care va prelua sarcina combaterii corupţiei interne de la serviciul de informaţii al poliţiei, condus de Virgil Ardelean. “Punctul meu de vedere este de a aduce în conducerea acestei structuri un tânăr procuror, un om din afara sistemului, un om care să cunoască foarte bine procedurile, să fie un foarte bun organizator şi, în primul rând, să fie incoruptibil”, spunea ministrul Blaga. De asemenea, el anunţa că şi combaterea criminalităţii organizate va fi transferată la direcţia generală de profil din Ministrul Administraţiei şi Internelor. Prin aceste decizii, două dintre cele mai importante departamente coordonate până acum de Virgil Ardelean au fost luate din subordinea acestuia. Lucru care a redus până aproape de zero influenţa lui Virgil Ardelean în Ministerul de Interne şi care va duce probabil la schimbarea acestuia.
Schimbări la nivel local
După primele schimbări la nivel central, au început cele la nivel local. Acolo unde majoritatea şefiilor Poliţiei fac parte din clientela politică a fostului partid de guvernământ. Astfel că şefii Poliţiei Constanţa şi Brăila părăsesc Internele la 1 martie.
Ministrul Administraţiei şi Internelor, Vasile Blaga, a dispus întocmirea proiectelor de decret în acest sens şi înaintarea lor pentru aprobare preşedintelui României, Traian Băsescu.
Funcţiile rămase vacante urmează a fi ocupate prin concurs, pentru a se exclude posibilitatea influenţelor de orice natură din afara instituţiei sau interpretările subiective, singurele norme de evaluare fiind competenţa şi probitatea profesională. Ministrul preciza că vor exista şi inspectorate unde va fi trimis Corpul de Control al Ministerului pentru verificări ample, el dând exemplul judeţului Constanţa, unde, “deşi Uniunea Europeană vorbeşte despre gradul mare al contrabandei, inclusiv cu droguri, prin port, în cursul anului 2004 nu a existat nici un caz de contrabandă lucrat de IPJ Constanţa”.Blaga a adăugat că, din această cauză, şi şeful IPJ Constanţa, chestorul Traian Jipa, “va obosi şi se va pensiona”. Surse din poliţia locală au declarat că imediat după ce ministrul Vasile Blaga a anunţat că şeful IPJ Constanţa ar putea fi schimbat din funcţie, Traian Jipa ar fi plecat acasă, la Brăila, unde s-ar fi internat în spital. La comanda IPJ Constanţa a rămas doar prim-adjunctul inspectorului-şef, comisarul-şef Vasile Bălan, pentru că şi celălalt adjunct, comisarul-şef Constantin, a intrat în concediu medical.
A urmat “încetarea raporturilor de serviciu cu MAI, începând cu 28 februarie 2005”, pentru chestorii principali Ioan Grecu şi George Seriţan şi pentru chestorii Mircea Bucur, Constantin Codiţă, Nicolae Gheorghe Şuteu şi Aurel Milescu. Ioan Grecu este secretar general adjunct al MAI, Seriţan ocupă funcţia de prorector al Academiei de Poliţie “Alexandru Ioan Cuza” din Capitală, Mircea Bucur este şeful IPJ Braşov, Codiţă – şeful IPJ Dolj, Şuteu conduce Inspectoratul Judeţean de Poliţie Sibiu, iar Aurel Milescu este directorul Direcţiei de Investigare a Fraudelor din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române (IGPR). Toţi cei schimbaţi au numele pătate. Astfel că procurorii Ministerului Public l-au audiat pe inspectorul-şef al Inspectoratului de Poliţie Dolj, chestorul Constantin Codiţă, în dosarul omului de afaceri doljean Genică Boerică. Acesta a fost chemat în calitate de martor pentru a da detalii în legătură cu modul în care, în perioada martie-septembrie 2001, prin intermediul lui Boerică, ar fi închiriat un apartament de la un salariat al Direcţiei Generale a Finanţelor Publice Dolj. Omul de afaceri craiovean Genică Boerică a fost arestat preventiv, în 4 octombrie 2004, de magistraţii Tribunalului Bucureşti, pentru complicitate la evaziune fiscală, la spălare de bani şi fals în declaraţii.
La rândul său, în iulie 2001, şeful IPJ Braşov, Mircea Bucur, îşi asuma public răspunderea pentru subordonaţii săi dintr-o echipă de intervenţie rapidă care au bătut un cetăţean italian pe care l-au confundat cu un urmărit periculos. Şeful IPJ Braşov a mai spus că, în cazul în care va primi mai mult decât o avertizare, va suporta “orice fel de consecinţă”, adăugând că va face tot posibilul ca pe viitor să nu se mai producă astfel de greşeli în activitatea poliţiştilor braşoveni.
Ce mai are de făcut Blaga?
Ministerul Administraţiei şi Internelor reprezintă o problemă importantă în negocierile de aderare la Uniunea Europeană. Aşa că ministrul Blaga va avea în faţă o perioadă extrem de dificilă. Administraţia trebuie reformată în totalitate, iar la capitolul Afaceri Interne, România trebuie să îndeplinească toate cele şapte condiţii impuse de UE, astfel încât capitolul Justiţie şi Interne să poată fi închis nu doar tehnic ca până acum şi astfel încât clauza de salvgardare să nu fie declanşată. Autorităţile de la Bruxelles şi-au exprimat disponibilitatea de a ajuta România să parcurgă drumul dificil pentru îndeplinirea obligaţiilor asumate la încheierea negocierilor de aderare.
Este vorba despre asigurarea unui nivel ridicat de control şi supraveghere în punctele de pe frontiera verde şi albastră, România asumându-şi responsabilitatea de a prezenta Comisiei Europene un plan multianual de investiţii în acest domeniu, precum şi un plan de recrutări pentru poliţia de Frontieră. Toate acestea necesită rapoarte periodice către Uniunea Europeană şi o serie de modificări legislative importante. În plus, ministrul trebuie să continue eliminarea corupţiei din sistem, demers în care nu va avea prea mulţi aliaţi în cadrul ministerului.
