Nu este necesar sa demonstram câta nevoie are România de o imagine externa buna. Este un lucru cunoscut si înteles de toata lumea. Nimeni nu contesta legatura de cauzalitate între imaginea în mediul politic si de afaceri intenational, pe de o parte, respectiv atitudinea guvernelor straine, sustinerea în fata organismelor internationale, cresterea exporturilor si investitiile straine, pe de alta parte. Ne vom referi în cele ce urmeaza strict la efectele pe plan economic, la modul în care trebuie creionata imaginea externa a României pentru ca aceste efecte sa fie pozitive.
Care sunt costurile, unde sunt beneficiile
În mod firesc, o strategie de imagine externa trebuie sa fie gândita în termeni de costuri si beneficii. Beneficiile sunt, asa cum spuneam, cresterea exporturilor si a investitiilor straine în România, respectiv o crestere economica reala. Costurile sunt multiple si depind de seria de actiuni si politici imaginate pentru a obtine exact beneficiile dorite. Cu alte cuvinte, într-o ecuatie financiara clasica, ceea ce se cheltuie pentru imaginea externa a României trebuie sa-si gaseasca corespondentul în valoarea exporturilor si a investitiilor straine.
Din pacate, în România lucrurile nu stau asa. Fondurile destinate si cheltuite pentru sustinerea imaginii externe a tarii nu au nici o legatura cu evolutia exporturilor sau a investitiilor, desi aceste sume provin tocmai din contributia exportatorilor. Astfel, fiecare exportator achita la bugetul de stat o taxa de 1% din valoarea încasarilor aferente exporturilor lor, bani ce intra în Fondul România, fond înfiintat special pentru finatarea actiunilor de îmbunatatire a imaginii externe a tarii. Ce se întîmpla, însa, cu acesti bani? În marea lor majoritate sînt cheltuiti pe activitati culturale, de genul piese de teatru si concerte, pe scrieri academice, reviste, colectii de fotografii. Or, fara îndoiala, acestea nu aduc nici un plus de imagine în planul economico-financiar.
Câti investitori straini aduc CD-ROM-urile Muzeului Taranului Român
În anul 2002, s-au alocat proiectelor de promovare a imaginii externe a României nu mai putin de 256,3 miliarde de lei (peste 7,7 milioane de dolari), fara sa punem la socoteala cele 1.000 de miliarde de lei destinate promovarii exporturilor, dar deficitul balantei comerciale (raportul între exporturi si importuri) a înregistrat valoarea de 2,.7 miliarde de euro.
Nici nu avea cum sa fie altfel, câta vreme printre actiunile cu care Guvernul a vrut sa atraga investitori straini si sa creasca exporturile se numara “Achizitia Monumentului Nicolae Titulescu” (966 milioane lei), “Opera Oreste-Oedip” (285 milioane), “Prezenta României la Eurovision 2002” (340 milioane), “Conferinta internationala ŤArhivele diplomatice-tezaur pentru fundamentarea politicii externe si promovarea cooperarii internationaleť” (419 milioane), “Participarea bricului Mircea la întrecerea de nave cu catarg Tall Ships Challenge” (6.700 milioane), “Cerbul de Aur-2002” (8.000 milioane), “Aniversarea a 150 de ani de la înfiintarea Teatrului National din Bucuresti” (7.565 milioane), “Spectacolul America Alive” (900 milioane), “Realizarea unei serii de CD-ROM-uri de catre Muzeul Taranului Român privind cultura populara româneasca” (201 milioane) etc.
Asa cum se observa, doar actiuni cu caracter cultural, fara nici o legatura cu mediul de afaceri românesc, cu promovarea produselor românesti si a oportunitatilor de afaceri în România.
Cum sustin teatrul si opera exportul românesc
Lucrurile nu au fost diferite nici în 2003. Astfel, s-a acordat pentru proiectele de imagine externa suma totala de 309,4 miliarde de lei (7,7 milioane euro), dintre care 257,7 administrati de Secretariatul General al Guvernului si 51,7 de catre Ministerul Informatiilor Publice, transformat între timp în Agentia pentru Strategii Guvernamentale. Din aceste sume s-au achitat cheltuielile presupuse de 36 de actiuni incluse în categoria proiectelor pentru promovarea imaginii externe a României. Enumeram dintre acestea câteva: “Ziua Europei este si ziua ta” (10.000 milioane lei), “Editarea si tiparirea albumului Chivotele lui Petru Rares si modelul lor ceresc” (693 milioane lei), Concursul “Oamenii de Aur ai Operei” (1.000 milioane lei), “Concert de opera sustinut la Universitatea americana din Pella de catre laureati ai Concursului International de Canto Hariclea Darclee” (500 milioane lei), “Revista “Balcanii”” (984 milioane lei), “Monument pentru cinstirea memoriei soldatilor români cazuti în timpul celui de-al doilea razboi mondial si înhumati la Mariino – Ucraina” (600 milioane lei), “Romanian Business Journal” (500 milioane lei), “Sustinerea candidaturii României pentru organizarea Jocurilor Francofoniei în anul 2009” (1200 milioane lei), “Congresul Societatii Europene de Cultura” (800 milioane lei), “Achizitionarea si donarea operei de arta “Reculegere”, realizata de sculptorul român Marcel Guguianu, catre Organizatia Mondiala pentru Proprietate Intelectuala de la Geneva” (1000 milioane lei), “Publicarea unei serii de lucrari monografice dedicate unor mari scriitori si artisti români care au trait si au creat în capitala Frantei” (420 milioane lei),”Festivalul de creatie si interpretare ŤMamaia Copiilorť” (350 milioane lei), “Participarea României la ŤAviation World’s Fair 2003ť” (600 milioane lei), Proiectul “Memoria celor care au trecut” (1.140 milioane lei), “Festivalul International de Muzica “Festival 500: Sharing the Voices”” (225 milioane lei), “Festivalul International “Shakespeare”, Craiova” (1.300 milioane lei), “Turneul “Radacini – omagiu Maria Tanase”” (1.000 milioane lei), “Festivalul International “Zile si Nopti de Litaratura” ( 750 milioane lei), “”La Pomul Verde”- film documentar Avram Goldfaden” (2.000 milioane lei), “Revista “Seine et Danube”” (1.520 milioane lei), “Concertul international de canto Eugenia Moldoveanu” (250 milioane lei), “Participarea României la Festivalul International de Publicitate – Golden Drum” (3.500 milioane lei), “Proiectul “Chivotele lui Petru Rares si modelul lor ceresc- versiune în limba engleza” (80 milioane lei). Acest gen de proiecte au primit finatari de50.656 milioane lei (1.266.000 euro), bani proveniti, asa cum aratam mai sus, din contributia exportatorilor.
Un deficit comercial îngrijorator
Pe de alta parte, în anul 2003, investitiile straine au fost de doar 1,1 miliarde euro, jumatate din cele realizate în Bulgaria, de exemplu, dublate de un volum foarte scazut, îngrijorator de scazut, de exporturi. Luna de luna importurile au câstigat teren în fata exporturilor. Astfel, pe primele 11 luni ale lui 2003, exporturile au avut o valoare de 14.367 milioane de euro, în timp ce importurile au atins suma de 19.264 milioane euro, adica un deficit comercial de 4.896 milioane euro, aproape dublu fata de deficitul înregistrat pe tot anul 2002.
De altfel, acest trend ascendent al deficitului a determinat o îngrijorare fara precedent la nivelul tuturor autoritator statului, care gândesc acum strategii de reducere a deficitului. Si cum asupra exporturilor nu reusesc sa actioneze, aflându-se în incapacitatea de a identifica acele masuri menite sa stimuleze exportul, se concentreaza asupra stoparii importurilor (de exemplu, prin masurile de reducere a creditului de consum sau a achizitionarilor în sistem leasing). Ca aceste masuri de stopare a importurilor vor avea efectul scontat, ramâne de vazut.
Certa este, însa, valoarea redusa a exporturilor, ceea ce, pe scurt, înseamna o prezenta nesemnificativa a produselor românesti pe pietele internationale, determinata de absenta facilitatilor, productivitate redusa si, nu în cele din urma, lipsa actiunilor de promovare eficienta a României.
