Vaccinul antiEbola
În luna decembrie a anului trecut, la Institutul National al Sanatatii din S.U.A. ( NIH)a început testarea pe voluntari a unui vaccin antiEbola. Succesul acestei ultime etape de verificare a vaccinului ar reprezenta un dublu succes. Pe de o parte, s-ar puteapreveni declansarea epidemiilor de febra hemoragica Ebola (virusul Ebola care declanseaza boalaapartinând nivelului patru de patogenitate, adica agentilor patogeni cu cel mai mare potential de mortalitate, în timp ce, de exemplu, HIV, virusul imunodeficientei umane, apartine doar nivelului 2 de patogenitate). Pe de alta parte, ar fi o premiera a ingineriei genetice, deoarece la realizarea vaccinului s-a utilizat o metoda noua, care foloseste ultimele achizitii ale biotehnologiei. Este vorba despre înlocuirea unor fragmente virale de acid nucleic astfel încât sa se obtina o particula asemanatoare virusului (Virus Like Particules VLPs) care are capacitate de autoasamblare si pastreaza sau chiar creste potentialul virusului de a stimula raspuns imun din partea organismului fara sa declansezeboala. Practic, se obtine doar “învelisul” imunogen al virusului care nu poate genera febra hemoragica.
Febra hemoragica Ebola
Boala produsa de virusul Ebola, febra hemoragica purtând acelasi nume, este una dintre cele mai îngrozitoare boli ale secolului. Ea determina moartea a 50% pâna la 90% dintre cazurile spitalizate. Decesul se produce prin deshidratarea secundara unor hemoragii multiple exteriorizate la nivelul gurii, ochilor, nasului si urechilor. Primul caz a fost diagnosticat in 1976 în nordul Republicii Democrate Congo (fostul Zair) si sudul Sudanului. Numele a fost preluat de la cel al unui râu aflat în vecinatatea zonei respective. Epidemia din 1976 a facut 550 de victime dintre care 340au decedat. De atunci s-au mai înregistrat alte câteva epidemii sporadice (în 1979, 1995, 1996, 2000 si 2002) ultima în noiembrie 2003, în zona capitalei Republicii Congo, Brazaville, care a facut cca. 100 de victime. Boala se raspândeste în special în Africa Centrala, dar a fost diagnosticatasporadic si în zone ale Europei, Asiei si chiar în America (Texas).
Epidemiologia bolii
Desi originea virusului nu se cunoaste, exista teorii despre transmiterea acestuia de la cimpanzeu la om. Astazi, se stie ca rezervorul de virus îl reprezinta persoanele infectate. Nu exista purtatori sanatosi. Toti pacientii infectati fac forma acuta a bolii într-un interval de 2-21 de zile de la infectare. Transmiterea virusului necesita contactul cu produse biologice infectate(sânge, mucus, sperma, alte secretii ale organismului sau tesuturi infectate), dar virusul poate fi împrastiat pe o zona foarte întinsa sub forma de aerosoli. În plus, mijloacele de laborator pentru diagnosticarea precoce a bolii sunt foarte putine, scumpe si ineficiente, iar în prezent nu exista vaccin si nici tratament specific. Din aceasta cauza virusul Ebola se afla pe lista posibilelor arme biologice utilizabile într-un eventual atac bioterorist.
Ultima etapa a testarii vaccinului
Actualul vaccin antiEbola a fost testat cu succes în ultimii 3 ani în laborator, pe soareci si maimute. Ultima etapa, cea a testarii pe voluntari, presupune realizarea unui lot de 27 de persoane carora li se vor administra câte 3 doze la interval de câte o luna, urmând sa fie supravegheati timp de 6 luni. Singura reactie adversa posibila esteinflamatia la locul administrarii care se face fara ac, prin spray bluster.
Din pacate, pâna în prezent nu s-au oferit decât doi voluntari, unul dintre ei primind deja prima doza de vaccin în luna decembrie 2003. În cazul în care nu se vor gasi alti voluntari, se intentioneaza sa se apeleze la cei care ar beneficia în cea mai mare masura de existenta unui asemena vaccin. Este vorba despre functionarii de la Banca Mondiala si membrii Corpului de Pace, deplasarile frecvente ale acestora în zonele epidemice crescând mult riscul îmbolnavirii.
Vaccinul antiEbola
În luna decembrie a anului trecut, la Institutul National al Sanatatii din S.U.A. ( NIH)a început testarea pe voluntari a unui vaccin antiEbola. Succesul acestei ultime etape de verificare a vaccinului ar reprezenta un dublu succes. Pe de o parte, s-ar puteapreveni declansarea epidemiilor de febra hemoragica Ebola (virusul Ebola care declanseaza boalaapartinând nivelului patru de patogenitate, adica agentilor patogeni cu cel mai mare potential de mortalitate, în timp ce, de exemplu, HIV, virusul imunodeficientei umane, apartine doar nivelului 2 de patogenitate). Pe de alta parte, ar fi o premiera a ingineriei genetice, deoarece la realizarea vaccinului s-a utilizat o metoda noua, care foloseste ultimele achizitii ale biotehnologiei. Este vorba despre înlocuirea unor fragmente virale de acid nucleic astfel încât sa se obtina o particula asemanatoare virusului (Virus Like Particules VLPs) care are capacitate de autoasamblare si pastreaza sau chiar creste potentialul virusului de a stimula raspuns imun din partea organismului fara sa declansezeboala. Practic, se obtine doar “învelisul” imunogen al virusului care nu poate genera febra hemoragica.
Febra hemoragica Ebola
Boala produsa de virusul Ebola, febra hemoragica purtând acelasi nume, este una dintre cele mai îngrozitoare boli ale secolului. Ea determina moartea a 50% pâna la 90% dintre cazurile spitalizate. Decesul se produce prin deshidratarea secundara unor hemoragii multiple exteriorizate la nivelul gurii, ochilor, nasului si urechilor. Primul caz a fost diagnosticat in 1976 în nordul Republicii Democrate Congo (fostul Zair) si sudul Sudanului. Numele a fost preluat de la cel al unui râu aflat în vecinatatea zonei respective. Epidemia din 1976 a facut 550 de victime dintre care 340au decedat. De atunci s-au mai înregistrat alte câteva epidemii sporadice (în 1979, 1995, 1996, 2000 si 2002) ultima în noiembrie 2003, în zona capitalei Republicii Congo, Brazaville, care a facut cca. 100 de victime. Boala se raspândeste în special în Africa Centrala, dar a fost diagnosticatasporadic si în zone ale Europei, Asiei si chiar în America (Texas).
Epidemiologia bolii
Desi originea virusului nu se cunoaste, exista teorii despre transmiterea acestuia de la cimpanzeu la om. Astazi, se stie ca rezervorul de virus îl reprezinta persoanele infectate. Nu exista purtatori sanatosi. Toti pacientii infectati fac forma acuta a bolii într-un interval de 2-21 de zile de la infectare. Transmiterea virusului necesita contactul cu produse biologice infectate(sânge, mucus, sperma, alte secretii ale organismului sau tesuturi infectate), dar virusul poate fi împrastiat pe o zona foarte întinsa sub forma de aerosoli. În plus, mijloacele de laborator pentru diagnosticarea precoce a bolii sunt foarte putine, scumpe si ineficiente, iar în prezent nu exista vaccin si nici tratament specific. Din aceasta cauza virusul Ebola se afla pe lista posibilelor arme biologice utilizabile într-un eventual atac bioterorist.
Ultima etapa a testarii vaccinului
Actualul vaccin antiEbola a fost testat cu succes în ultimii 3 ani în laborator, pe soareci si maimute. Ultima etapa, cea a testarii pe voluntari, presupune realizarea unui lot de 27 de persoane carora li se vor administra câte 3 doze la interval de câte o luna, urmând sa fie supravegheati timp de 6 luni. Singura reactie adversa posibila esteinflamatia la locul administrarii care se face fara ac, prin spray bluster.
Din pacate, pâna în prezent nu s-au oferit decât doi voluntari, unul dintre ei primind deja prima doza de vaccin în luna decembrie 2003. În cazul în care nu se vor gasi alti voluntari, se intentioneaza sa se apeleze la cei care ar beneficia în cea mai mare masura de existenta unui asemena vaccin. Este vorba despre functionarii de la Banca Mondiala si membrii Corpului de Pace, deplasarile frecvente ale acestora în zonele epidemice crescând mult riscul îmbolnavirii.
