Întors, în urma cu ceva timp, dintr-o calatorie în Statele Unite, presedintele Fundatiei “Initiativa 2003”, Cosmin Gusa, a lansat ideea scoaterii în afara legii a Partidului România Mare (PRM), condus de Corneliu Vadim Tudor. Se pune intrebarea: ce semnificatie politica are aceasta initiativa a unui fost lider al partidului de guvernamânt? Evident, ideea nu este noua, iar asupra argumentelor juridice care ar convinge instanta de judecata sa ia o asemenea decizie ramâne de discutat. În mare, exista deja date si probe convingatoare la un eventual dosar PRM. Nimeni nu se îndoieste de acest lucru, ci mai degraba de oportunitatea politica a deciziei. Scoaterea PRM în afara legii este o masura care implica riscuri foarte mari pentru întreaga clasa politica si nu numai. În plus, ea ar putea crea mari probleme din punct de vedere electoral partidului de guvernamânt.
Din familia lui Vadim
Cosmin Gusa a fost, din 2001 pâna la începutul acestei veri, secretarul general al PSD. Pus de presedintele Adrian Nastase însusi sa “întinereasca” si sa “democratizeze” partidul de guvernamânt, Gusa si-a axat discursurilor sale din acea epoca pe subiectul Vadim. Liderul PRM era, pentru Gusa, întruchiparea extremismului împotriva caruia avea sarcina sa lupte. La nivel discursiv, fostul secretar general al PSD a introdus formula: “familia lui Vadim”. Nu întâmplator, adversarii PSD erau asociati acestei etichete, în special presedintele Partidului Democrat, Traian Basescu. Dupa cum s-a vazut, formula era pur retorica; din momentul în care a demisionat din PSD, Gusa a încetat sa-l atace pe Basescu, ba chiar între cei doi s-a produs o anumita apropiere.
Uitarea ca strategie politica
Dupa plecarea lui Cosmin Gusa din PSD, sarcina de a-l avea permanent în vizor pe Corneliu Vadim Tudor a fost abandonata, iar acest abandon a devenit strategie politica. La ultimul Consiliu National al partidului de guvernamânt, presedintele Adrian Nastase a lansat o serie de atacuri dure la adresa aliantei PNL-PD si a liderilor sai, Theodor Stolojan si Traian Basescu, a bifat inclusiv opozitia invizibila a lui Emil Constantinescu, dar nu a avut nimic de reprosat lui Corneliu Vadim Tudor si PRM. Aceasta atitudine nu poate sa nu atraga atentia, prin contrast. PRM este, totusi, al doilea partid ca reprezentativitate în Parlament, iar Corneliu Vadim Tudor un contracandidat la presedintie cel putin imprevizibil. Este semnificativ ca, în acelasi timp, un fost lider al PSD, Cosmin Gusa, a cerut scoaterea în afara legii a PRM. Întrebat cum priveste aceasta initiativa a lui Gusa, Adrian Nastase a raspuns ironic: “Nu am auzit nimic de asa ceva.”
Gusa, un specialist în PSD
În evaluarea temelor lansate în ultima vreme de Cosmin Gusa trebuie avut în vedere ca acesta a facut parte, pe o perioada relativ îndelungata, din structura centrala a PSD. Ca secretar general, a avut în mâna practic tot partidul, a avut acces la documentele interne, a intrat în legatura directa cu cei mai importanti lideri ai PSD, i-a cunoscut îndeaproape, a aflat ce gândesc si ce fac. Asadar, cu toate resentimentele pe care trebuie sa le fi pastrat, Gusa poate fi considerat persoana autorizata, un fel de specialist în PSD. Subiectele initiate de Gusa au strânsa legatura între ele si reprezinta continuarea în registru donquijotesc a vechii sarcini primite pe linie de partid: democratizarea si întinerirea PSD, cu deosebirea ca aceasta sarcina a fost extinsa la întreaga clasa politica. Întrebarea fundamentala a lui Gusa este: cum putem elimina reziduurile totalitariste din politica? Iar raspunsul: prin promovarea tinerei generatii, nevirusata de comunism si mult mai eficienta. În opinia lui Gusa “reziduurile” totalitariste pot fi identificate, si ele se numesc Dan Ioan Popescu, Miron Mitrea, Viorel Hrebenciuc etc, adica lideri marcanti ai partidului de guvernamânt. Ei sunt foarte puternici, l-au învins pe tânarul Gusa, deocamdata, iar puterea lor provine dintr-o sursa de legitimare care se vrea originara, inepuizabila. Aceasta sursa este Ion Iliescu, “revolutionarul” de la 1989.
Extremism si democratie
Prima tema: Cosmin Gusa îl face responsabil pe Ion Iliescu de “confiscarea” revolutiei. Acuzatia a fost repetata ani în sir de liderii Conventiei Democrate, dar Gusa o reia si chiar îl da în judecata pe presedinte pentru calomnie (Iliescu a raspuns acuzatiilor lui Gusa, caracterizându-l pe acesta cu epitete de genul “veleitar”), sperând ca momentul va fi speculat în vederea redeschiderii dosarului Revolutiei. Dosarul Revolutiei reprezinta, pentru Gusa, cutia Pandorei. Daca se va putea demonstra ca Ion Iliescu a influentat într-un mod nefast evolutia evenimentelor, atunci sursa originara se va dovedi o sursa falsa, întreaga viziune, legitimata de Iliescu, ca pretinsa sursa originara, va cadea, iar toti cei care se hranesc din aceasta sursa – Dan Ioan Popescu, Miron Mitrea, Viorel Hrebenciuc – vor fi înlocuiti de “generatia lui Gusa”.
A doua tema: “Initiativa” 2003 cere scoaterea în afara legii a Partidului România Mare. Cosmin Gusa stie ca în interiorul PSD exista o dorinta care premerge aceleia ca Adrian Nastase (sau alt candidat al partidului) sa câstige prezidentialele în 2004. Strategii PSD sunt foarte preocupati sa asigure conditiile pentru repetarea, în 2004, a ceea ce s-a întâmplat în 2000: Vadim Tudor sa ajunga în turul al doilea de scrutin la prezidentiale. Ca si la alegerile precedente, acest scenariu ar scoate din cursa candidatul aliantei PNL-PD, cotat cu sansa a doua de a câstiga alegerile, si ar obliga opozitia sa “salveze” din nou democratia, votând candidatul PSD. Mijloacele pentru realizarea scopului sunt clare: Vadim Tudor nu trebuie atacat, decât în ultimul moment, înaintea alegerilor; între timp, trebuie asigurata o punte de legatura cu acesta, prin intermediul tele-senatorului nationalist Adrian Paunescu.
Din familia lui Iliescu
Ca secretar general al PSD, Cosmin Gusa l-a atacat în mod sistematic pe Corneliu Vadim Tudor. Batalia sa nu era, însa, cu liderul PRM, sau nu numai cu acesta. Era vorba mai degraba de a trage pe linie moarta pe acei membri marcanti din propriul partid, care împartaseau opiniile lui Vadim sau care se foloseau de “sperietoarea” Vadim pentru obtinerea de avantaje politice. În acest sens trebuie remarcat conflictul niciodata rezolvat pe care Cosmin Gusa l-a avut cu Adrian Paunescu în acea perioada. Pentru Cosmin Gusa, democratizarea PSD depinde în foarte mare masura de ruperea oricarei legaturi cu Vadim Tudor si PRM. A-l cultiva pe Vadim, a-l pastra ca arma în alegeri înseamna, dincolo de riscurile enorme pe care le implica aceasta strategie, a ramâne cantonat în trecut, a te întoarce la PDSR, la FDSN, la FSN, înseamna de fapt, a ramâne tributar viziunii lui Ion Iliescu despre politica. Potrivit interpretarii date de Gusa, Corneliu Vadim Tudor se hraneste din aceeasi sursa ca si Dan Ioan Popescu sau Miron Mitrea. Între ei nu sunt decât deosebiri de nuanta. Sursa este Ion Iliescu, iar Vadim Tudor este în esenta un produs al viziunii lui Iliescu. Prin urmare, la alegerile din 2000, Iliescu nu a salvat democratia, câstigând în fata lui Vadim. Prin intermediul produsului sau, Corneliu Vadim Tudor, Iliescu s-a salvat atunci pe sine. Trimiterea în istorie a actualului presedinte, anuntata la un moment dat de Adrian Nastase, ar fi creat premisele pentru excluderea lui Vadim din viata politica. Acest lucru nu s-a întâmplat, ceea ce face ca PSD sa mearga în continuare pe varianta negocierii tacite cu PRM.
Concluzii
Temele lansate de Cosmin Gusa sunt reale. Ele privesc sistemul democratic românesc în ansamblu, pornind de la premisa ca România si PSD nu se pot democratiza în principal din vina lui Ion Iliescu si a produselor sale politice. În privinta realizarii obiectivelor lui Gusa, însa, exista slabe sperante. “Initiativa 2003” este o organizatie cu o influenta politica practic nesemnificativa. Cosmin Gusa este un personaj pe care opozitia (cu exceptia lui Traian Basescu) îl antipatizeaza. Credibilitatea sa a fost pusa adesea sub semnul întrebarii. Or, cel mai important lucru în politica, daca nu în orice domeniu, este credibilitatea.
Publicat în : Politica interna de la numărul 9
