Joi, 25 septembrie a.c., la o casă de odihnă din Regiunea Samara, Vladimir Putin s-a întâlnit cu şefii regionali ai Partidului Rusia Unită (Edinnaia Rossiia). Judecând după declaraţiile unora dintre participanţi, discuţia nu s-a ridicat la nivelul aşteptărilor celor din urmă, care ar fi dorit ca printre subiectele ce urmau să fie abordate să se afle şi cel legat de perspectivele partidului. Premierul a preferat să le vorbească despre soarta poporului osetin, despre programul „Compatrioţii”, iniţiat de autorităţile federale în scopul favorizării reîntoarcerii acasă a ruşilor din emigraţie, despre delimitarea platoului arctic şi altele.
Aproape nimic referitor la evoluţia viitoare a Partidului Rusia Unită. O singură dată premierul a adus în discuţie ceea ce îi interesa mai mult pe liderii de partid regionali: atunci când a anunţat că la 12 seotembrie a.c. a fost semnat Memorandumul privind fuziunea dintre Rusia Unită şi Partidul Agrar (Agrarnaia Partiia). Întrebat din sală care este opinia sa despre posibila viitoare colaborare dintre Rusia Unită şi alte formaţiuni politice şi despre felul cum aceasta ar trebui să se reflecte pe scena politică, Vladimir Putin a răspuns: „La noi (în Rusia – n.n.) este obligatoriu ca pe scena politică a ţării să rămână forţe politice de diverse coloraturi politice: şi partide de stânga, şi de centru, şi de drepta, cu o viziune economică liberală”.
Dreapta prezidenţială
Odată terminată vacanţa parlamentară în Rusia, scena politică este martoră la diversele schimbări care pot oferi celor interesaţi de fenomen imaginea privind viitorul eşichierului politic rus: partidele politice sunt cuprinse de febra fuziunilor, cele mari înghiţindu-le pe cele mai mici. Cazul Partidului Agrar şi al Rusiei Unite este doar una dintre mişcările de acest gen. Un alt partid – catalogat ca fiind un satelit al celui prezidenţial Rusia Unită, Rusia Echitabilă (Spravedlivaia Rossiia), a fuzionat cu alte două mici partide: Partidul Echităţii Sociale (Partiia Soţialnoi Spravedlivosti) şi Partidul Verzilor (Zelionîe). La alegerile parlamentare de anul trecut, micile partide au câştigat, în total, 7% din voturile electoratului. „Maşinăria politică” de la Kremlin s-a şi pus în funcţiune, cu scopul de a limita numărul partidelor mici cu şanse reale de a intra în Dumă la trei sau patru. Potrivit unui deputat rus, citat de presa moscovită: „Toate micile partide, înainte de alegeri, sau se alătură unui partid mare, sau vor fi sortite dispariţiei”.
Mişcările de pe scena politică rusă au şi efecte mai puţin benefice pentru unele partide. Spre exemplu, liderul SPS (Soiuz Pravîh Sil/Uniunea Forţelor de Dreapta), Nikita Belîh, a anuţat, pe 26 septembrie, că părăseşte partidul, nefiind de acord cu politica promovată de formaţiune. Conducerea partidului a anunţat deja fuziunea cu partidul „Forţa cetăţenească” (Grajdanskaia Sila) şi Partidul Democrat al Rusiei (Demokraticeskaia Partiia Rossii). Această mişcare de forţe din flancul drept al eşichierului politic convine de minune Kremlinului, interesat să ofere unei părţi a electoratului rus o forţă de dreapta. Potrivit unor informaţii provenite de la Direcţia de politică internă a Administraţiei Prezidenţiale Ruse – un fel de „laborator” al politicii interne din Rusia –, crearea unei formaţiuni puternice de dreapta este un proiect la care se lucrează încă din primăvara acestui an. Aceasta este, de fapt, şi dorinţa actualului premier: de a avea în Dumă o fracţiune de dreapta, liberală, loială politicii promovate de Kremlin. Deja şeful acestei direcţii din Administraţia Prezidenţială, Oleg Govorun, s-a întâlnit cu şefii formaţiunilor „Forţa cetăţenească” şi Partidul Democrat al Rusiei, Mihail Barşevski, şi, respectiv, Andrei Bogdanov, imediat după conflictul din Osetia de Sud. Potrivit informaţiilor apărute deja în presa rusă după această întâlnire, Kremlinul doreşte crearea „unei largi coaliţii a forţelor de dreapta, formată din cele trei partide şi căreia să-i confere o nouă faţă”.
Din cele înfăţişate mai sus se poate spune că pe scena politică rusă, în curând, va apărea o nouă formaţiune de dreapta, cu alte cuvinte un nou brand politic. Bursa zvonurilor politice de la Moscova afirmă că congresul de constituire a noii formaţiuni politice se va desfăşura până la sfârşitul anului. Se pare că deja unii din liderii formaţiunii au iniţiat negocieri cu Kremlinul, care a sugerat că şeful formaţiunii, Nikita Belîh, trebuie să părăsească partidul. Astfel, activul de partid a fost pus într-o teribilă dilemă: fie mergeau înainte, alături de fosta conducere, fie se duceau – potrivit unui hâtru membru de partid – „pe stradă sau în păduri”. Şi cum „pe stradă” nu şi-au dorit, au ales varianta sacrificării actualei conduceri şi iniţierea operaţiunii de fuzionare cu partidele de dreapta agreate de Kremlin: „Forţa cetăţenească” şi Partidul Democrat al Rusiei. „Iubita democrată a Kremlinului nu doresc să fiu”, a declarat Nikita Belîh, fostul şef al Uniunii Forţelor de Dreapta, după ce şi-a anunţat demisia.
Stânga Kremlinului
Cu privire la flancul stâng, în actuala sa configuraţie, Kremlinul consideră că sunt prea multe partide: două. Iar de dorit ar fi unul singur. Situaţia nu este deloc simplă, mai ales că unul dintre partidele considerate a fi apropiate premierului Putin – Rusia Echitabilă – începe să piardă din acţiunile pe care le are la „bursa” simpatiei Kremlinului. De fapt, Kremlinul este nemulţumit de ambele partide: Rusia Echitabilă, condus de către Serghei Mironov, nu prea este populară printre alegători; Partidul Comunist, deşi mai reprezintă încă o forţă destul de importantă, nu mai este considerat că se poate conta pe loialitatea sa. Kremlinul ar avea la dispoziţie două variante: fie să „închidă” Rusia Echitabilă, fie să îi determine pe membrii acestei formaţiuni să fuzioneze cu Partidul Comunist. „Închiderea” Rusiei Echitabile ar întări considerabil Partidul Comunist, fapt care nu aranjează Kremlinul, iar fuziunea este destul de dificil de realizat din cauza ambiţiilor personale ale membrilor celor două formaţiuni.
Se pare că până anul viitor, Kremlinul nu se va ocupa de flancul stâng. Abia atunci – afirmă surse din Administraţia Prezidenţială Rusă, citate de presa centrală – Kremlinul va lua o decizie privind viitorul partidelor de stânga de pe scena politică rusă. Se pare că în „laboratoarele” Kremlinului se pregătesc două variante: fie „spargerea” în bucăţi a Partidului Comunist, iar apoi unificarea acestora în jurul Rusiei Echitabile, fie crearea unui nou partid de stânga, care să ia voturile Partidului Comunist, apărut în urma fuziunii Rusiei Echitabile cu Partidul Patrioţii Rusiei (Patriotî Rossii). Unii dintre membrii de vază ai Partidului Comunist sunt ferm convinşi că, dacă lui Ghenadi Ziuganov i s-ar oferi un post de ambasador în Cuba, ar lăsa baltă şefia partidului, dând, astfel, liber Kremlinului să facă ce doreşte cu Partidul Comunist.
Viaţă politică neinteresantă
Se pare că finalizarea planului de reconstrucţie a eşichierului politic rus nu este atât de simplă, în pofida mijloacelor de care dispune Kremlinul. Cele mai mari dificultăţi sunt legate de flancul stâng. Cu cel drept, problema este ca şi rezolvată. În centrul scenei politice ruse, partidul prezidenţial, Rusia Unită, trebuie să facă faţă luptelor interne şi, mai ales, conflictului dintre Boris Grîzlov, preşedintele Consiliului Suprem al partidului, şi Vladislav Surkov, adjunctul Administraţiei Prezidenţiale ruse şi principalul artizan al actualului şi viitorului sistem politic rus.
Oricare ar fi, însă, mişcările făcute de către partidele politice ruseşti, concluzia nu poate fi decât una singură: prin actuala situaţie, s-a reuşit golirea de conţinut a noţiunii de partid şi scăderea ratingului Dumei de Stat. Pentru că mulţi dintre actualii deputaţi ruşi consideră că – în afară de statutul de deputat – a fi în politică nu mai reprezintă o afacere. Şi se pare că aşa este din moment ce membrii de partid sunt reduşi la statutul de simpli votanţi fără voinţă politică. (L. C.)
