Aşa vede Delta călătorul atent: loc gemoetric al schimbării rapide, organism viu cu mare putere de regenerare care face faţă unor provocări intense şi agresive. Aşa a văzut-o şi savantul Costeau. Pe muchie de cuţit se simte, de bună seamă, păsăretul agresat de asaltul şalupelor, dar şi peştimea înjunghiată la icre de curentul electric pe care i-l dăruiesc braconierii. Pescarii resimt şi ei şocul civilizaţiei, dar apucă a se dedulci şi la binefacerile ei. În ce măsură civilizaţia e un beneficiu pentru Deltă ca organism viu şi intergrat, în ce măsură e o otravă lentă dar eficace, asta se străduiesc să anticipeze savanţii.
Pentru observatorul cu bun simţ, ecuaţia e un pic mai simplă şi conţine, ca orice ecuaţie care se respectă, trei termeni daţi şi o necunoscută, după cum urmează: de un secol, când argumentele economice au împins omul să scormonească în carnea Deltei, flora, fauna şi civilizaţia au cunoscut valuri de agresiuni şi au supravieţuit; fără progres, turism şi exploatare, localnicii, cea mai armonioasă împletire etnică şi culturală din ţară, sunt sortiţi extincţiei, asemeni indienilor americani; istoria lumii musteşte de experienţele paradisurilor pierdute şi a culturilor pârjolite de nepăsare. Necunoscuta e echilibrul pe care noi, cei dinafară, guvernanţii, turiştii, afaceriştii, ecologiştii, înţelegem să-l stabilim, acţionând, sau, dimpotrivă, limitându-ne poftele, ca să păstrăm viu un univers prea complex să-l putem înţelege. Şi dacă nu ? O lume construită după chipul şi asemănarea Raiului se va stinge în tăcere, cu demnitate. Unparadis în minus. Iată ce încearcă redacţia noastră să stopeze şi-de ce nu ?-să elimine. Care este viitorul Deltei Dunării, aproape nimeni nu poate ştii, ci doar intui.
Regatul Deltei, loc de refugiu
Este cel mai nou pământ al continentului, locul unde şi-au găsit refugiu din faţa poluării şi civilizaţiei distrugătoare mii şi mii de specii de peşti, păsări şi plante. Poţi zări şi câţiva pescari aproape sălbăticiţi, ascunşi în colibe de stuf, printre dune şi sălcii cu pletele plecate până la apa canalelor molcome. Repară încontinuu plase de pescuit şi bărci greoaie de lemn, pe care le dau cu smoală, să fie mai trainice. Regatul Deltei, locuit de personaje de basm, te primeşte cu braţele larg deschise din Portul Tulcea până la Sulina, locul unde bătrânul fluviu se odihneşte în Marea Neagră. Delta s-a format de-a lungul a 16.000 de ani, din mâlul adunat de Dunăre de prin tot continentul. Delta dispune atât de păduri vechi, cu copaci de peste o mie de ani, cât şi de păduri noi, cele mai cunoscute fiind Caraorman şi Letea. Cercetătorii au ajuns la concluzia că aici există circa 1600 specii de plante, 330 specii de păsări de tip mongolic, chinez, siberian, mediteraneean şi european, cele mai întâlnite fiind pescăruşii şi cormoranii. În Deltă trăieşte cea mai mare parte a populaţiei europene de pelican comun şi pelican creţ, alături de circa 60 la sută din populaţia mondială de cormoran mic şi 50 la sută din populaţia mondială de gâscă cu gât roşu. O astfel de varietate este unică pe glob. Aici trăiesc aproape 3000 de specii de vieţuitoare, iar în acest număr nu includem păsările. Sunt animale şi insecte care nu se întâlnesc nicăieri în lume, printre care o specie de fluturi cu anvergura aripilor de până la 18 cm. Dintre acest specii majoritatea se găsesc pe o aşa-zisă ’’listă roşie’’ a ONG-urilor internaţionale specializate în protecţia mediului, fiind specii pe cale de dispariţie la nivel mondial. Delta Dunării reprezintă şi o importantă zonă tampon, ferind ecosistemul Mării Negre de o mare parte a efectelor negative ale intervenţiei antropologice. Delta Dunării are forma unui triunghi. Un triunghi cu laturile de apă. Practic, singurul mod în care poţi să te deplasezi este barca.
Dunărea, în pericol
Fluviul Dunărea este extrem de afectat de încălzirea globală, poluare, pescuit excesiv şi îndiguiri masive. Informaţia apare într-un top al celor mai ameninţate zece fluvii din lume, publicat de WWF. Potrivit raportului dat publicităţii zilele trecute, 80 la sută din zonele inundabile ale Dunării au dispărut în ultimele două secole din cauza intervenţiilor umane. Desecările şi îndiguirile de pe cursul fluviului au determinat modificări grave şi ireversibile pe 78 la sută din lungimea fluviului. Din această cauză există un risc major ca mai bine de trei sferturi din Dunăre să nu îndeplinească obiectivele Directivei Cadru Ape a UE, care prevede ’’atingerea calităţii ecologice bune pentru toate apele de pe continent până în 2015’’. Cursul fluviului va fi puternic afectat şi de proiectul Coridorului VII European, care urmează să lege portul Rotterdam de Constanţa. Întrucât Dunărea este singurul fluviu european care nu are adâncime minimă garantată, albia acestuia urmează să fie dragată şi îndiguită, iar pragurile eliminate pentru a permite dezvoltarea traficului naval. Pentru realizarea Coridorului VII, în România urmează să se execute lucrări care ameninţă două zone principale, unde este planificată adâncirea albiei fluviului. Raportul WWF arată că aceste zone includ sute de insule naturale pe o distanţă de 500 kilometri, de-a lungul graniţei româno-bulgare şi o zonă între Călăraşi şi Brăila, unul dintre ultimile locuri de depunere a icrelor sturionilor. Cei 1000 kilometri ai Dunării, de la Porţile de Fier la Marea Neagră, reprezintă ultima porţiune în care fluviul mai curge liber şi una dintre cele mai improtante 200 de zone naturale din lume. Operaţiunile pun în pericol zonele umede şi biodiversitatea, inclusiv resursele piscicole, dar şi coborârea nivelului pânzei freatice, periclitând accesul la apa potabilă pentru 20 milioana de oameni din bazinul fluviului. Realizarea în comun, de către toate ţările riverane, a unei hărţi de risc la inundaţii pentru întreg cursul Dunării, precum şi evaluarea calităţii apelor Dunării sunt doar două dintre priorităţile preşedinţiei române a Comisiei Internaţionale pentru Protecţia Fluviului Dunărea-ICPDR, cu sediul la Viena, organism înfiinţat de 11 state situate în Bazinul Dunării pe 29 iunie 1994, ţara noastră alăturându-li-se în 1995. România este în prezent depozitarul Convenţiei şi a preluat preşedinţia Comisiei începând cu 22 ianuarie 2007 de la Republica Moldova, secretarul de stat Lucia Ana Varga devenind preşedintele acestui organism. Celelalte priorităţi ale preşedinţiei române a ICPDR în acest an sunt întărirea cooperării dintre ICPDR şi Comisia pentru protecţia Mării Negre împotriva poluării, continuarea implementării Directivei Cadru pentru Apă în bazinul fluviului Dunărea, realizarea unei întâlniri a ţărilor din bazinul Dunării şi din regiunea Mării Negre, care deja a avut loc în 23 februarie 2007 la Bucureşti, întărirea cooperării dintre ICPDR şi sectorul privat, prin organizarea în luna octombrie a acestui an la Bucureşti a unei întâlniri între ICPDR şi un număr de companii transnaţionale care activează în bazinul Dunării (Coca Cola, OMV, ALCOA etc.). Atingerea acestor obiective va contribui la consolidarea poziţiei României, ca promotor al politicii de mediu a Uniunii Europene în regiunea Mării Negre şi va urgenta implementarea Convenţiei pentru protecţia fluviului Dunărea, prin implicarea sectorului privat în acţiuni de protecţie a mediului.Lansarea acestor iniţiative, relevante atât din punct de vedere naţional, cât şi regional (problematica inundaţiilor cauzate de Dunăre), sunt acţiuni de interes şi pentru Comunitatea Europeană, care susţine implementarea noii directive privind managementul inundaţiilor.
Pescarii au luat cunoştiinţă de cerinţele Uniunii Europene
Se ştie foarte bine că începând din acest an, Uniunea Europeană va acorda fonduri importante sectorului pescăriei româneşti. Sunt însă şi la această oră mari nereguli în acest perimetru ca braconajul piscicol, precum şi în sectorul desfacerii peştelui. În plus, pe perioada verii pescarii sunt obligaţi să întrerupă pescuitul pe anumite perioade din cauza lipsei desfacerii. Este nevoie în Deltă de cherhanale care să corespundă cerinţelor Uniunii Europene şi se trage speranţa ca asociaţiile de pescari vor ştii să depună proiecte eligibile astfel încât să-şi modernizeze actualele cherhanale şi unde nu există asemenea unităţi să fie construite altele noi.
Tăriceanu dezaprobă construcţiile din Deltă
Premierul Călin Popescu Tăriceanu şi-a exprimat nemulţumirea faţă de multiplicarea construcţiilor de dimensiuni mari din Delta Dunării, care nu respectă norme elementare de urbanism sau de bun gust şi sunt complet în afara specificului local şi regulilor unei zone protejate. În opinia sa, dacă ne gândim la turismul de masă în Deltă, putem fi siguri că vom distruge Delta Dunării. Asta deşi organizaţiile nonguvernamentale depun eforturi serioase pentru a demonstra şi a face cunoscute la nivel european riscurile asupra rezervaţiei naturale Delta Dunării, care decurg din funcţionarea Canalului Bâstroe. Activităţile care afectează cel mai mult ecosistemul Deltei sunt pescuitul industrial al speciilor protejate de lege, infrastructura neadecvată zonei şi centralele eoliene care pun în pericol multe specii de păsări. Din acest motiv, anumite specii de păsări şi-au schimbat traseul, migrând prin teritoriul bulgar. De asemenea, cum majoritatea păsărilor nu văd bine noaptea, există riscul să fie omorâte prin impact cu aceste centrale eoliene. Se are în vedere aplicarea unui masterplan de reabilitare a Deltei. Programul va costa statul român 140 milioane de euro şi va fi finalizat în anul 2015. Conform acestuia, 85 milioane de euro vor fi utilizate pentru proiectele de infrastructură şi utilităţi publice (transport, comunicaţii în vederea reducerii efectelor poluării), alte 45 de milioane de euro se vor cheltui pentru dezvoltarea activităţilor specifice economiei tradţionale, iar restul de cinci milioane de euro vor fi utilizaţi pentru crearea unui sistem de monitoring. Mai există preocupări evidente pentru repopularea Deltei cu sturioni, care în prezent sunt o specie ameninţată cu dispariţia, din cauza pescuitului excesiv. Asta, în ciuda faptului că din 2006 există un ordin care interzice, pe o perioadă de un deceniu, pescuitul la această specie. Alte specii care vor beneficia de programe de protecţie şi repopulare vor fi pelicanii şi nurca europeană. Per total, judeţul Tulcea va beneficia de investiţii în valoare de 93 milioane de euro. Din acestea, 64 de milioane vor fi alocate municipiului Tulcea, 11 milioane pentru Sulina şi Isaccea, iar restul de 11 milioane vor merge la Măcin, fondurile urmând a fi utilizate pentru dezvoltarea zonei şi conservării tradiţiilor locale. În final, câteva informaţii de ultimă oră: Consiliul Judeţean Tulcea a aprobat cofinanţarea proiectului ’’Delta Dunării, în Europa’’, sprijinit financiar de Uniunea Europeană. Proiectul are drept obiective creşterea numărului de turişti în Rezervaţia Transfrontalieră Delta Dunării, precum şi dezvoltarea relaţiilor de cooperare între operatorii turistici din România şi Ucraina.’’Asociaţia ’’Prietenii Naturii’’ a declarat Delta Dunării drept Peisajul Anului 2007-2008 şi este important să profităm de această acţiune care ne oferă premisele de bază ale unei promovări eficiente a acestei zone a Europei’’, ne-a declarat vicepreşedintele CJ Tulcea, Ion Bara. El a mai spus că, în cadrul acestui proiect, vor fi realizate spoturi TV care vor fi difuzate pe posturile de televiziune din România şi din străinătate, vor fi instalate panouri publicitare în principalele zone de tranzit internaţional, iar prezenţa delegaţilor operatorilor turistici din Delta Dunării la târgurile de turism internaţional vor fi asigurate prin acest proiect.Partenerii CJ Tulcea în derularea acestui proiect sunt Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării, organizaţia ’’Prietenii Naturii’’ şi Asociaţia pentru promovarea turismului ecologic din Odessa, Ucraina. Valoarea totală a proiectului este de 556.000 de euro, din care 500.000 reprezintă finanţarea obţinută de CJ Tulcea din partea Uniunii Europene, prin Programul de Bună Vecinătate. Conform proiectului de hotărâre, din bugetul pe 2008, Consiliul Judeţean Tulcea va aloca diferenţa de până la 56.000 de euro.
