Specialiştii în controlul infecţiilor se străduiesc să găsească o soluţie pentru gripa porcină care a lovit Mexicul, Statele Unite şi alte zone ale globului. Comunitatea internaţională este mai pregătită ca oricând pentru a face faţă ameninţării ca virusul să se răspândească, asigură unul dintre experţii ONU pe probleme de sănătate, citat de BBC.
Doctorul Keiji Fukuda a explicat că toate măsurile luate şi toate pregătirile făcute de-a lungul anilor pentru a contracara gripa aviară îşi vor arăta roadele şi în combaterea gripei porcine.
De asemenea, cele mai multe dintre ţări şi-au mărit stocurile de antivirale, spune el. Compania elveţiană Roche a anunţat că are suficiente stocuri de vaccin Tamiflu, însă nu a primit încă nici o solicitare, iar Comisia Europeană a propus o reuniune de urgenţă cu miniştrii sănătăţii din ţările UE.
Gripa porcină este o boală respiratorie cauzată de virusul de tipul A care infectează porcii. Există multe tipuri, iar infecţia se schimbă constant. Până acum nu a infectat oamenii, însă este evident că ultima sa formă îi atacă şi pe oameni, şi poate fi transmisă de la o persoană la alta prin tuse sau strănut.
Organizaţia Mondială a Sănătăţii a confirmat faptul că cel puţin o parte a cazurilor umane sunt o versiune a gripei de tipul A, H1N1, care nu a mai fost întâlnită până în prezent. H1N1 stă la baza gripei obişnuite, de sezon, contactată de oameni. Însă, potrivit specialiştilor citaţi de BBC, acest tip de virus H1N1 este diferit: conţine material genetic care este găsit în mod normal în tulpinile virusului care afectează oamenii, păsările şi porcii.
Virusurile gripale au abilitatea de a face schimb de componente genetice şi pare probabil ca noua versiune H1N1 să fi rezultat dintr-un amestec al mai multor versiuni ale acestui virus, care poate afecta mai multe specii.
Simptomele gripei porcine la oameni sunt similare celor ale gripei obişnuite şi includ febră, tuse, senzaţia de gât uscat, dureri de muşchi, dureri de cap, frisoane şi o stare accentuată de oboseală. Unii oameni au raportat şi diaree şi stări de vomă ca simptome asociate gripei porcine. În trecut, boli grave (precum pneumonia şi insuficienţa respiratorie), ca şi moartea au fost asociate cu contaminarea cu acest virus gripal porcin la oameni. Ca şi în cazul gripei sezoniere, gripa porcină poate provoca o înrăutăţire a simptomelor caracteristice unor boli cronice la populaţia umană infectată.
Până în prezent, cele mai multe cazuri raportate din întreaga lume sunt uşoare, însă în Mexic există pierderi de vieţi omeneşti. Ca şi în cazul gripei sezoniere, gripa porcină, când se manifestă la oameni, se poate manifesta cu diverse grade de severitate, de la forme uşoare până la unele grave. Între 2005 şi ianuarie 2009, au fost raportate 12 cazuri de gripă porcină la oameni în S.U.A., dintre care nici un caz mortal.
Totuşi, infecţiile cu gripă porcină pot avea urmări extrem de grave. În septembrie 1988, o femeie însărcinată în vârstă de 32 de ani, cu o stare anterioară infectării a sănătăţii foarte bună, din statul Wisconsin, a fost spitalizată cu diagnosticul pneumonie după ce a contactat virusul gripei porcine, pentru a-şi pierde viaţa opt zile mai târziu. În 1976 a izbucnit o epidemie de gripă porcină în statul New Jersey, oraşul Fort Dix, cu urmări foarte grave: au fost înregistrate mai mult de 200 de cazuri de îmbolnăviri cu simptome grave şi un deces.
Organizaţia Mondială a Sănătăţii a avertizat că o pandemie de gripă porcină poate izbucni în orice moment. Spre deosebire de epidemii, care sunt sezoniere, pandemiile au “acoperire” la nivel global şi nu au o ciclicitate anume. În ultimii 100 de ani au existat trei pandemii. Cea mai gravă a fost aşa-numita “gripă spaniolă” din 1918, care a făcut 40 de milioane de victime în întreaga lume.
Pandemiile de gripă izbucnite în Asia în 1957 şi 1969 au făcut patru milioane de victime. Intervalul de timp la care apare o nouă pandemie a arătat variaţii ce rezistă la orice tentativă de a le încadra într-o periodicitate anume. Autoritatea în măsură să anunţe o pandemie şi să ridice nivelul global de alertă este directorul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii.
Gripa porcină se poate transmite în două moduri. În primul rând, în urma contactului cu porci contaminaţi sau cu elemente de ambient contaminate cu acest virus. În al doilea rând, prin contactul cu o persoană infectată cu virusul gripei porcine. Cazuri de contaminare de la om la om au fost de asemenea documentate şi se crede că mecanismul este acelaşi ca în cazul gripei sezoniere. În prezent, se consideră că gripa se răspândeşte în special de la om la om prin tuse ori strănutul persoanelor infectate.
CDC (Centrul pentru Prevenirea şi Controlul Bolilor al guvernului american) recomandă folosirea oseltamivirului şi zanamivirului (medicamente antivirale) pentru tratamentul, respectiv prevenirea infectării cu virusul care cauzează gripa porcină. Medicamentele antivirale se eliberează pe bază de reţetă şi se întâlnesc de obicei sub formă de capsule, lichidă sau ca inhalatori care luptă cu gripa împiedicând reproducerea virusului în interiorul organismului uman.
Dacă vă îmbolnăviţi, medicamentele antivirale pot reduce simptomele bolii şi vă pot face să vă simţiţi mai bine mai repede. Acestea pot, de asemenea, preveni complicaţii ale bolii. Ele acţionează cel mai bine în cazul în care administrarea începe foarte curând după îmbolnăvire, mai exact în primele două zile de la apariţia simptomelor bolii.
Cei infectaţi cu virusul gripei porcine trebuie consideraţi ca fiind potenţial contagioşi atâta vreme cât prezintă simptomele bolii şi, posibil, în următoarele 7 zile de la declanşarea bolii. Copiii, în special cei mai tineri dintre aceştia, pot fi contagioşi pentru perioade mai lungi.
În prezent nu există un vaccin disponibil care să protejeze omul împotriva gripei porcine. Totuşi, există măsuri cotidiene pe care oamenii le pot lua pentru a preveni răspândirea viruşilor care provoacă boli ale sistemului respirator, cum este şi cazul gripei. Urmaţi în fiecare zi măsurile următoare pentru a vă proteja sănătatea:
– acoperiţi-vă nasul şi gura cu un şerveţel când tuşiţi sau strănutaţi;
– aruncaţi şerveţelul la coşul de gunoi după folosire;
– spălaţi-vă mâinile cu apă şi săpun de câte ori aveţi posibilitatea, mai ales după ce strănutaţi sau tuşiţi;
– foarte eficace sunt şi şerveţelele umede pe bază de alcool medicinal;
– evitaţi apropierea de persoane bolnave;
– dacă vă îmbolnăviţi de gripă, se recomandă să rămâneţi acasă, întrerupând cursurile sau serviciul, limitând astfel contactul cu ceilalţi pentru a nu le transmite şi lor boala.
– evitaţi să vă atingeţi ochii, nasul şi gura, deoarece microbii şi viruşii se răspândesc în acest mod.
Până la data redactării articolului, Ministerul Sănătăţii a confirmat că în România numărul cazurilor de infectare cu virusul AH1N1 a crescut la trei persoane, după ce boala s-a transmis de la prima femeie contaminată la unul dintre cei doi copii şi la tatăl său.
Primul caz a fost confirmat în cursul zilei de 27 mai la o femeie care a sosit din Statele Unite, virusul extinzându-se apoi la cei doi apropiaţi.
Femeia a manifestat o formă uşoară a bolii, care nu a necesitat tratament antiviral, medicii de la Institutul de Boli Infecţioase „Matei Balş” hotărând să o externeze în aceeaşi zi în care a fost diagnosticată. Ulterior au fost testaţi şi ceilalţi membri ai familiei, iar tatăl şi unul dintre copii au fost depistaţi pozitiv.
Potrivit datelor furnizate de Ministerul Sănătăţii, tatăl femeii avea febră şi rinoree, în vreme ce copilul infectat nu avea nici o simptomatologie. Lor le-au fost administrate tratamente antivirale.
Întrebat de ce femeia a fost externată, ministrul Sănătăţii a spus că „România nu este în carantină şi nu poate fi nimeni obligat să stea în spital”. El a adăugat că 70-80% din cazurile de infecţii din lume sunt forme uşoare care se tratează la domiciliu.
