Domnule Chestor, sunteti presedintele Agentiei Nationale Antidrog. Când a fost înfiintata agentia si când ati fost numit în fruntea acesteia?
Problematica Agentiei s-a nascut aproximativ în august 2001, atunci când am fost numit în fruntea Comisiei Interministeriale de Prevenire a Consumului Ilicit de Droguri si când Guvernul României a alocat suma de 5 miliarde de lei, cu care practic am demarat un proces anevoios, dar care s-a încununat cu succes abia în anul 2003. Pe baza masurilor întreprinse atunci împreuna cu reprezentanti ai Ministerului Sanatatii, Tineretului, Învatamântului, dar si ai societatii civile, am reusit sa cream o retea nationala de consilieri antidrog, cu caracter voluntar, sa înfiintam un numar de 47 astfel de centre, care functioneaza si în prezent, sub autoritatea prefectilor, la nivelul fiecarui judet, sase dintre acestea existând la nivelul sectoarelor din capitala.
În decembrie 2002, Guvernul României, prin Hotarârea de Guvern nr. 1489/dec. 2002 a aprobat înfiintarea Agentiei Nationale Antidrog, organ central al administratiei de stat care gestioneaza aceasta problema la nivel national, dupa criterii si mijloace specifice. În februarie 2003 a fost aprobata Strategia Nationala Antidrog, iar în martie 2003, am fost numit în functia de Presedinte al ANA, primul presedinte cu rang de secretar de stat, deci o functie de demnitate publica.
Ce este de fapt ANA? Care sunt atributiile acesteia?
Practic, dimensiunea de implicare a ANA este cea de gestionare a problematicii drogurilor la nivel national, de a propune solutii pentru politica antidrog în România, similare celor din UE (structura la care vrem sa aderam), de a propune elemente de strategie, monitorizeaza cum se îndeplinesc atributiile fiecarei institutii asa cum sunt stabilite în Strategie, face evaluari pe parcurs si cere ajustari din partea institutiilor implicate, respectiv Ministerul Sanatatii, Educatiei, Tineretului si Sportului etc, pentru componenta preventiva sau, asa cum am aratat pentru componenta represiva sau de reducere a ofertei (din partea unor institutii ca: Ministerul Justitiei, DGCCOA, Politia de frontiera si Vama).
O a treia dimensiune deosebita este cea a relatiilor internationale. Directia de relatii internationale are menirea de a asigura legatura functionala cu centrul european de monitorizare a drogurilor si dependentei de droguri de la Lisabona, singurul organ care, pe baza unor standarde si indicatori de performanta specifici – un numar de 11, dintre care 5 epidemiologici (cum ar fi cel de înregistrare a cererilor de tratament, decese ca urmare a consumului de droguri, boli contactate ca efecte conexe ale consumului de droguri: HIV sau hepatita C etc.), precum si a colaborarii cu structuri similare din alte state, dar si cu cele consacrate la nivel international, care au atributii concrete sau indirecte în lupta antidrog.
O alta directie din cadrul Agentiei, Observatorul român pentru droguri si toxicomanii întocmeste Raportulanual de tara si îl prezinta centrului de la Lisabona, care are în vedere acest raport în contextul evaluarii situatiei pe continentul european.
Trebuie subliniat foarte clar ca ANA nu se substituie niciunei institutii abilitate sa desfasoare anumite activitati. Nu se va substitui niciodata rolului vamesului, al politistului, al medicului. ANA are rol de evaluare, de monitorizare si de coordonare.
Ce buget aveti la dispozitie pentru aceste activitati?
Cum spuneam de la început, 5 miliarde. Din care s-au dotat cele 47 de centre cu un calculator, un fax si o linie telefonica. Celelalte s-au luat din diverse contributii ale societatii civile (donatii, sponsorizari). Ulterior, pe baza cooperarii cu o serie de structuri internationale, mai ales din sponsorizari si investitii ale statului român dupa înfiintarea ANA, au fost completate nevoile noastre. Pentru acest an, neavând buget propriu, a fost aprobat din fondurile Ministerului de Interne o suma care se ridica la cca 53 miliarde, care nu a fost consumata în întregime.
Câti colaboratori aveti în cadrul ANA si care sunt criteriile dupa care au fost selectati?
Personalul angajat este în numar de 40, specialisti în domeniul dreptului, al medicinei, psihosociologiei, asistentei sociale etc. Pot spune ca avem o echipa tânara, performanta, deoarece criteriile de selectie au vizat cunoasterea a doua limbi straine, lucrul pe calculator si sigur, un domeniu de pregatire specific noua, cele despre care v-am vorbit.
La nivel de conducere, toate cadrele au calitatea de doctor în stiinte, în domeniul apropiat activitatii specifice, începând de la drept, economie, chimie, farmacie etc. Eu apreciez ca avem o echipa buna, în care se îmbina tineretea cu experienta unor cadre mature.
Care au fost cele mai mari realizari pâna acum?
Pentru mine ca persoana cel mai important moment a fost atunci când am fost investit de catre Primul Ministru sa pun în opera ceea ce am gândit. Din punctul de vedere al “familiei ANA”, cea mai mare realizare a fost momentul în care am primit “casa”.
A doua bucurie pentru mine a fost momentul în care am vazut o afluenta extraordinar de mare de tineri care au vrut sa vina la agentie. Am avut o concurenta deosebita (aproximativ 10 oameni pe un loc), reusind sa selectam personalul dupa criteriile pe care ni le propusesem.
În al treilea rând, m-a bucurat faptul ca o serie de specialisti care au lucrat în Interne pe acest domeniu au fost de acord sa coopereze cu mine în continuare. Ma refer aici la domnul chestor Ionas, la chestorul Popa, la domnul comisar-sef Constantin Manoloiu, la d-na Craciun, dl. Albu, dl. Hurdubaie, etc.
Anul acesta a fost unul de vârf. Noi, românii, am participat pentru prima data la toate reuniunile importante pe linie de droguri, organizate în lume (realizate în perioada mai-iunie). M-as referi aici la Conferinta de la Paris, unde au participat 55de state, la Reuniunea de la Viena a ONU, unde am putut pentru prima data sa prezentam preocuparile românesti în materie si sa dam primele semnale pozitive, înregistrate cu bucurie si simpatie as spune de cei care se ocupa cu precadere de acest lucru în lume.
N-ati simtit din partea comunitatii internationale ca unele lucruri s-au întâmplat prea târziu?
Ba da. Dar vreau sa va spun ca ei ne-au primit cu simpatie si au spus ca e bine ca am venit macar acum. Au receptat pozitiv si încurajator pentru noi. Şi-au manifestat regretul ca noi am stat deoparte nepermis de mult timp, iar masurile pe care le-am luat nu au fost cele mai adecvate. Lansarea luptei împotriva drogurilor, în adevaratul sens al cuvântului, s-a facut începând cu august 2001. Acesta este momentul de referinta. Şi iata ca deja avem primele roade. As spune ca acest lucru se regaseste în primul raport din istoria României (de 105 pagini) prezentat Guvernului în care facem o trecere în revista a ceea ce s-a întâmplat de-a lungul vremii în România, din perspectiva manifestarii pe teritoriu national a fenomenului drogurilor.
Ce reprezinta acest raport?
Acesta a însemnat pentru noi cunoasterea amanuntita a punctului din care se pleaca. Care este nivelul consumului de droguri din România si al traficului si care este capacitatea noastra de a stapâni si combate acest fenomen. Trebuie sa va marturisesc, în schimb, ca am si o nemultumire, în sensul ca nu am putut sa ne pronuntam exact în unele chestiuni, mai ales cu privire la consum. Evaluarea nu poate fi marcata într-un timp atât de scurt de chestiuni perceptibile, cuantificabile, fiindca spre regretul nostru, în România am plecat aproape de la zero. Nu este definit nici circuitul terapeutic national. Noi, de exemplu, nu avem înca structurile puse la punct si într-o coordonare unitara, asa cum le dorim acum pe componenta de profilaxie, aceasta însemnând actiuni de constientizare a populatiei, sondarea opiniei publice, campanii s.a.m.d.- o abordare complexa, coerenta, stabila, cu cele mai variate mijloace, începând de la sport, pictura, arta, educatie în scoli înca de la vârste fragede pentru copii. Noi am ignorat (si asta este vina cea mai mare a tuturor celor care s-au perindat la putere dupa 1990) ca pe lânga lucrurile bune din sistemul democratic vor intra si aceste elemente negative. Iata ca acestea au prins roade mai repede decât ne-am asteptat noi. Şi as spune ca în România cotele de consum si trafic sunt foarte ridicate. De-abia acum suntem în masura sa trecem situatia drogurilor sub control. în decurs de aproximativ trei ani, si sa putem spune ca în România activitatea este controlata cu adevarat de catre stat.
Vorbiti-ne, va rog, despre rezultatele obtinute de agentie la nivel international.
În perioada 15-17 octombrie a.c. am participat, împreuna cu domnul secretar de statTraistaru (de la Ministerul Sanatatii) la Reuniunea grupului de lucru Pompidou de la Dublin. Acest grup de cooperare multidisciplinara, înfiintat în 1971 face simtita implicarea Consiliului Europei împotriva abuzului si traficului de droguri. Prin intermediul sau se asigura întâlnirea ministrilor europeni, oficialilor, specialistilor, altor profesionisti, care coopereaza si fac schimb de informatii. Grupul este o organizatie inter-guvernamentala, alcatuita din tari, nu din persoane. Din 1991 aceasta coperare tehnica a fost extinsa si la tarile din centrul si estul Europei care nu sunt membre ale grupului, existând si tari ne-europene, cum ar fi Canada si SUA. Cele trei roluri cheie declarate ale grupului sunt: promovarea abordarilor inovative, dinamizarea si coordonarea actiunilor.
În discursul rostit cu ocazia participarii la lucrarile grupului de la Dublin ne-am manifestat intentia de a ne alinia acestui grup. De altfel, în Strategia nationala aprobata de Guvernul României este prevazut acest lucru. Noi ne-am atins acest obiectiv, am comunicat intentia, iar în prezent suntem în faza elaborarii detaliilor tehnice pentru a deveni membri cu drepturi depline.
O alta vizita deosebit de importanta a avut loc în perioada 18-21 octombrie, când am participat la reuniunea ICAA (Consiliul International pentru Alcool si Adictie), organizatie fondata în 1907, cea mai veche institutie de lupta împotriva consumului de alcool, la nivel mondial. Am obtinut, cu sprijinul Dr. Hasanov, ambasadorul Azerbaidjanului la Bucuresti, o victorie importanta, în sensul în care aceasta organizatie îsi va deschide biroul pentru tarile din Europa Centrala si de Est la Bucuresti, iar presedintele ANA a fost propus sa devina membru al board-ului acestei importante organizatii, care are statul de consultant pe lânga ECOSOC.
Însa cel mai important contact este, fara îndoiala, cel realizat cu ocazia vizitei în Statele Unite, când am întreprins un turneu în cadrul caruia am avut întâlniri la Departamentul de Stat,la ONDCP, organism similar noua, subordonat direct presedintelui american, la Departamentul antidrog si, nu în ultimul rând la DynCorp, o organizatie din mediul privat. Daca la Departamentul antidrog am întâlnit o mare disponibilitate în ceea ce priveste cererile noastre de instruire de personal si acces la bazele de date, la DynCorp, cea de a treia companie de IT la nivel mondial, am primit promisiuni legate de stabilirea unui parteneriat real între aceasta institutie si ANA, în sensul în care ei ne vor sprijini în crearea unui sistem informatic eficient, a unui site interactiv si a unui help-line (telverde). Deja o echipa de evaluatori de la aceasta organizatie urmeaza sa vina la noi, pentru a stabili exact nevoile Agentiei în acest sens, într-un parteneriat public-privat pe care ni-l dorim cât mai activ si la nivel national.
Domnule Chestor, sunteti presedintele Agentiei Nationale Antidrog. Când a fost înfiintata agentia si când ati fost numit în fruntea acesteia?
Problematica Agentiei s-a nascut aproximativ în august 2001, atunci când am fost numit în fruntea Comisiei Interministeriale de Prevenire a Consumului Ilicit de Droguri si când Guvernul României a alocat suma de 5 miliarde de lei, cu care practic am demarat un proces anevoios, dar care s-a încununat cu succes abia în anul 2003. Pe baza masurilor întreprinse atunci împreuna cu reprezentanti ai Ministerului Sanatatii, Tineretului, Învatamântului, dar si ai societatii civile, am reusit sa cream o retea nationala de consilieri antidrog, cu caracter voluntar, sa înfiintam un numar de 47 astfel de centre, care functioneaza si în prezent, sub autoritatea prefectilor, la nivelul fiecarui judet, sase dintre acestea existând la nivelul sectoarelor din capitala.
În decembrie 2002, Guvernul României, prin Hotarârea de Guvern nr. 1489/dec. 2002 a aprobat înfiintarea Agentiei Nationale Antidrog, organ central al administratiei de stat care gestioneaza aceasta problema la nivel national, dupa criterii si mijloace specifice. În februarie 2003 a fost aprobata Strategia Nationala Antidrog, iar în martie 2003, am fost numit în functia de Presedinte al ANA, primul presedinte cu rang de secretar de stat, deci o functie de demnitate publica.
Ce este de fapt ANA? Care sunt atributiile acesteia?
Practic, dimensiunea de implicare a ANA este cea de gestionare a problematicii drogurilor la nivel national, de a propune solutii pentru politica antidrog în România, similare celor din UE (structura la care vrem sa aderam), de a propune elemente de strategie, monitorizeaza cum se îndeplinesc atributiile fiecarei institutii asa cum sunt stabilite în Strategie, face evaluari pe parcurs si cere ajustari din partea institutiilor implicate, respectiv Ministerul Sanatatii, Educatiei, Tineretului si Sportului etc, pentru componenta preventiva sau, asa cum am aratat pentru componenta represiva sau de reducere a ofertei (din partea unor institutii ca: Ministerul Justitiei, DGCCOA, Politia de frontiera si Vama).
O a treia dimensiune deosebita este cea a relatiilor internationale. Directia de relatii internationale are menirea de a asigura legatura functionala cu centrul european de monitorizare a drogurilor si dependentei de droguri de la Lisabona, singurul organ care, pe baza unor standarde si indicatori de performanta specifici – un numar de 11, dintre care 5 epidemiologici (cum ar fi cel de înregistrare a cererilor de tratament, decese ca urmare a consumului de droguri, boli contactate ca efecte conexe ale consumului de droguri: HIV sau hepatita C etc.), precum si a colaborarii cu structuri similare din alte state, dar si cu cele consacrate la nivel international, care au atributii concrete sau indirecte în lupta antidrog.
O alta directie din cadrul Agentiei, Observatorul român pentru droguri si toxicomanii întocmeste Raportulanual de tara si îl prezinta centrului de la Lisabona, care are în vedere acest raport în contextul evaluarii situatiei pe continentul european.
Trebuie subliniat foarte clar ca ANA nu se substituie niciunei institutii abilitate sa desfasoare anumite activitati. Nu se va substitui niciodata rolului vamesului, al politistului, al medicului. ANA are rol de evaluare, de monitorizare si de coordonare.
Ce buget aveti la dispozitie pentru aceste activitati?
Cum spuneam de la început, 5 miliarde. Din care s-au dotat cele 47 de centre cu un calculator, un fax si o linie telefonica. Celelalte s-au luat din diverse contributii ale societatii civile (donatii, sponsorizari). Ulterior, pe baza cooperarii cu o serie de structuri internationale, mai ales din sponsorizari si investitii ale statului român dupa înfiintarea ANA, au fost completate nevoile noastre. Pentru acest an, neavând buget propriu, a fost aprobat din fondurile Ministerului de Interne o suma care se ridica la cca 53 miliarde, care nu a fost consumata în întregime.
Câti colaboratori aveti în cadrul ANA si care sunt criteriile dupa care au fost selectati?
Personalul angajat este în numar de 40, specialisti în domeniul dreptului, al medicinei, psihosociologiei, asistentei sociale etc. Pot spune ca avem o echipa tânara, performanta, deoarece criteriile de selectie au vizat cunoasterea a doua limbi straine, lucrul pe calculator si sigur, un domeniu de pregatire specific noua, cele despre care v-am vorbit.
La nivel de conducere, toate cadrele au calitatea de doctor în stiinte, în domeniul apropiat activitatii specifice, începând de la drept, economie, chimie, farmacie etc. Eu apreciez ca avem o echipa buna, în care se îmbina tineretea cu experienta unor cadre mature.
Care au fost cele mai mari realizari pâna acum?
Pentru mine ca persoana cel mai important moment a fost atunci când am fost investit de catre Primul Ministru sa pun în opera ceea ce am gândit. Din punctul de vedere al “familiei ANA”, cea mai mare realizare a fost momentul în care am primit “casa”.
A doua bucurie pentru mine a fost momentul în care am vazut o afluenta extraordinar de mare de tineri care au vrut sa vina la agentie. Am avut o concurenta deosebita (aproximativ 10 oameni pe un loc), reusind sa selectam personalul dupa criteriile pe care ni le propusesem.
În al treilea rând, m-a bucurat faptul ca o serie de specialisti care au lucrat în Interne pe acest domeniu au fost de acord sa coopereze cu mine în continuare. Ma refer aici la domnul chestor Ionas, la chestorul Popa, la domnul comisar-sef Constantin Manoloiu, la d-na Craciun, dl. Albu, dl. Hurdubaie, etc.
Anul acesta a fost unul de vârf. Noi, românii, am participat pentru prima data la toate reuniunile importante pe linie de droguri, organizate în lume (realizate în perioada mai-iunie). M-as referi aici la Conferinta de la Paris, unde au participat 55de state, la Reuniunea de la Viena a ONU, unde am putut pentru prima data sa prezentam preocuparile românesti în materie si sa dam primele semnale pozitive, înregistrate cu bucurie si simpatie as spune de cei care se ocupa cu precadere de acest lucru în lume.
N-ati simtit din partea comunitatii internationale ca unele lucruri s-au întâmplat prea târziu?
Ba da. Dar vreau sa va spun ca ei ne-au primit cu simpatie si au spus ca e bine ca am venit macar acum. Au receptat pozitiv si încurajator pentru noi. Şi-au manifestat regretul ca noi am stat deoparte nepermis de mult timp, iar masurile pe care le-am luat nu au fost cele mai adecvate. Lansarea luptei împotriva drogurilor, în adevaratul sens al cuvântului, s-a facut începând cu august 2001. Acesta este momentul de referinta. Şi iata ca deja avem primele roade. As spune ca acest lucru se regaseste în primul raport din istoria României (de 105 pagini) prezentat Guvernului în care facem o trecere în revista a ceea ce s-a întâmplat de-a lungul vremii în România, din perspectiva manifestarii pe teritoriu national a fenomenului drogurilor.
Ce reprezinta acest raport?
Acesta a însemnat pentru noi cunoasterea amanuntita a punctului din care se pleaca. Care este nivelul consumului de droguri din România si al traficului si care este capacitatea noastra de a stapâni si combate acest fenomen. Trebuie sa va marturisesc, în schimb, ca am si o nemultumire, în sensul ca nu am putut sa ne pronuntam exact în unele chestiuni, mai ales cu privire la consum. Evaluarea nu poate fi marcata într-un timp atât de scurt de chestiuni perceptibile, cuantificabile, fiindca spre regretul nostru, în România am plecat aproape de la zero. Nu este definit nici circuitul terapeutic national. Noi, de exemplu, nu avem înca structurile puse la punct si într-o coordonare unitara, asa cum le dorim acum pe componenta de profilaxie, aceasta însemnând actiuni de constientizare a populatiei, sondarea opiniei publice, campanii s.a.m.d.- o abordare complexa, coerenta, stabila, cu cele mai variate mijloace, începând de la sport, pictura, arta, educatie în scoli înca de la vârste fragede pentru copii. Noi am ignorat (si asta este vina cea mai mare a tuturor celor care s-au perindat la putere dupa 1990) ca pe lânga lucrurile bune din sistemul democratic vor intra si aceste elemente negative. Iata ca acestea au prins roade mai repede decât ne-am asteptat noi. Şi as spune ca în România cotele de consum si trafic sunt foarte ridicate. De-abia acum suntem în masura sa trecem situatia drogurilor sub control. în decurs de aproximativ trei ani, si sa putem spune ca în România activitatea este controlata cu adevarat de catre stat.
Vorbiti-ne, va rog, despre rezultatele obtinute de agentie la nivel international.
În perioada 15-17 octombrie a.c. am participat, împreuna cu domnul secretar de statTraistaru (de la Ministerul Sanatatii) la Reuniunea grupului de lucru Pompidou de la Dublin. Acest grup de cooperare multidisciplinara, înfiintat în 1971 face simtita implicarea Consiliului Europei împotriva abuzului si traficului de droguri. Prin intermediul sau se asigura întâlnirea ministrilor europeni, oficialilor, specialistilor, altor profesionisti, care coopereaza si fac schimb de informatii. Grupul este o organizatie inter-guvernamentala, alcatuita din tari, nu din persoane. Din 1991 aceasta coperare tehnica a fost extinsa si la tarile din centrul si estul Europei care nu sunt membre ale grupului, existând si tari ne-europene, cum ar fi Canada si SUA. Cele trei roluri cheie declarate ale grupului sunt: promovarea abordarilor inovative, dinamizarea si coordonarea actiunilor.
În discursul rostit cu ocazia participarii la lucrarile grupului de la Dublin ne-am manifestat intentia de a ne alinia acestui grup. De altfel, în Strategia nationala aprobata de Guvernul României este prevazut acest lucru. Noi ne-am atins acest obiectiv, am comunicat intentia, iar în prezent suntem în faza elaborarii detaliilor tehnice pentru a deveni membri cu drepturi depline.
O alta vizita deosebit de importanta a avut loc în perioada 18-21 octombrie, când am participat la reuniunea ICAA (Consiliul International pentru Alcool si Adictie), organizatie fondata în 1907, cea mai veche institutie de lupta împotriva consumului de alcool, la nivel mondial. Am obtinut, cu sprijinul Dr. Hasanov, ambasadorul Azerbaidjanului la Bucuresti, o victorie importanta, în sensul în care aceasta organizatie îsi va deschide biroul pentru tarile din Europa Centrala si de Est la Bucuresti, iar presedintele ANA a fost propus sa devina membru al board-ului acestei importante organizatii, care are statul de consultant pe lânga ECOSOC.
Însa cel mai important contact este, fara îndoiala, cel realizat cu ocazia vizitei în Statele Unite, când am întreprins un turneu în cadrul caruia am avut întâlniri la Departamentul de Stat,la ONDCP, organism similar noua, subordonat direct presedintelui american, la Departamentul antidrog si, nu în ultimul rând la DynCorp, o organizatie din mediul privat. Daca la Departamentul antidrog am întâlnit o mare disponibilitate în ceea ce priveste cererile noastre de instruire de personal si acces la bazele de date, la DynCorp, cea de a treia companie de IT la nivel mondial, am primit promisiuni legate de stabilirea unui parteneriat real între aceasta institutie si ANA, în sensul în care ei ne vor sprijini în crearea unui sistem informatic eficient, a unui site interactiv si a unui help-line (telverde). Deja o echipa de evaluatori de la aceasta organizatie urmeaza sa vina la noi, pentru a stabili exact nevoile Agentiei în acest sens, într-un parteneriat public-privat pe care ni-l dorim cât mai activ si la nivel national.
Publicat în : Interviu de la numărul 9
