Conf. Univ. Dr. Paraschiva Postolache își desfășoară activitatea la Universitatea de Medicină și Farmacie ”Grigore T. Popa” și la Spitalul Clinic de Recuperare Iași, Secția Clinică Recuperare Medicală Respiratorie. Din anul 2013 este Președinte al Colegiului Guvernatorilor Mondiali (CGM) al American College of Chest Physicians (ACCP). Această organizație profesională americană la origini a fost înființată în anul 1935, în present fiind extinsă mondial în peste 100 de țări și numără 18.700 de membri. ACCP reunește membri din toate specialitățile medicale dar în special din domeniile: pneumologie, cardiologie, chirurgie toracică și cardio-vasculară, medicină de urgență, anestezie și terapie intensivă, pediatrie, oferind numeroase facilități acestora dar și pacienților, printre care și Revista CHEST, care ocupă locul al treilea între cele 42 de publicații de profil respirator și de terapie intensivă din întreaga lume. Numărul membrilor români ai ACCP se apropie de 100, iar prezența românească la Congresul Anual CHEST al ACCP se îmbunătățeste an de an prin numărul și calitatea lucrărilor prezentate. Funcția de Președinte al CGM al ACCP urmează celei de Vice-Președinte, pe care a deținut-o timp de doi ani, în toata această perioadă fiind și membră în Board-ul Regenților ACCP, acesta fiind și motivul pentru care am provocat-o la următorul dialog.R: – Doamna doctor, cum ați ajuns să fiți investită în această funcție și cărui fapt s-a datorat prezența dumneavoastră acolo?
Paraschiva Postolache: – Totul a început în toamna anului 2005 cu invitația unei prietene din Vaslui la Târgu Mureș, unde dr. Ana Popescu, medic primar pediatru la Spitalul Județean, organiza primul Curs Pro Bono sub patronajul ACCP, invitație pe care am onorat-o împreună cu câțiva colegi, medici rezidenți. Atunci am auzit pentru prima data de ACCP si am cunoscut membrii conducerii ACCP prezenți în România, la care am simțit deschiderea pentru colaborare. M-am înscris ca membru și am început să activez pentru această societate profesională, astfel că în anul 2006 am organizat la Iași prima Conferință a Grupului de Lucru de Reabilitare Pulmonară al Societății Române de Pneumologie, pe care îl inființasem recent, la care am invitat specialiști din toată țara printre care și pe Dr. Ana Popescu, pentru a prezenta mai pe larg această organizatie profesională internațională. Văzând activitatea mea de a mobiliza și înscrie mulți colegi ca membri ACCP și de a promova activitatea organizației, am fost propusă mai întâi ca Fellow ACCP (FCCP), apoi ca Guvernator Internațional al ACCP pentru România. În acest sens am trimis un CV împreună cu propunerile mele pentru acest domeniu, iar la scurt timp am fost investită în funcția de Guvernator ACCP, la acea dată fiind al treilea specialist din România care dețineam acea funcție, alături de colega de la Tg. Mureș și un coleg de la București, Președinte al Societății Române de Pneumologie. Imediat ce am devenit membru ACCP și FCCP am primit invitația de a participa la Congresul anual ACCP – CHEST, care se desfășoară în partea a doua a lunii octombrie în SUA sau Canada. Această invitație m-a onorat și m-a determinat să-mi strâng bănuții necesari și în anul 2007 să particip la Congresul CHEST de la Chicago, dar să-mi și extind vizita pentru a participa și la acțiunile lor din domeniul reabilitării pulmonare pentru a-mi îmbogăți experința proprie câștigată în multe țări din Europa, Australia, Israel, etc. Ceea ce m-a impresionat cel mai mult la Chicago a fost imaginea generală a Congresului CHEST, a ACCP, care reprezintă ”o familie unită” și care abordează în special aspectele clinice ale patologiei toracelui, precum și comportamentul specialiștilor participanți din SUA și Canada, care beneficiază de cele mai bune condiții de lucru și care ne trateaza ca de la egal la egal și nu ca pe niște medici proveniți dintr-o țară în curs de dezvoltare.
R: – Putem spune că, după 24 de ani de la căderea comunismului, România este încă o țară în curs de dezvoltare?
P.P.: – Da și pentru a depăși mai repede această etapă trebuie să implicăm cei mai buni specialiști în formularea deciziilor, pe care să-i formăm ca lideri de opinie. În acest sens un conducător trebuie să identifice care sunt cei mai buni specialiști în domeniu și cu ei să se consulte pentru luarea deciziilor. Un exemplu în acest sens este reprezentat de ACCP, care promovează cei mai buni specialiști dar care au și aptitudini organizatorice, pe care apoi îi formează pentru a deveni lideri. Permanent la ACCP am avut întâlniri cu personalități din domeniu pe diferite teme, inclusiv un moderator de televiziune care ne-a învățat cum trebuie să ne comportăm când suntem intervievați, sau când suntem în direct într-un platou de televiziune, etc. (experiența câștigată imi este utilă în practica profesională cu pacienții și studenții, organizatorică de șef de clinică și de persoană de mass media în țară și în străinătate). Un alt aspect important pentru o dezvoltare armonioasă și rapidă a unei organizații/societăți este reprezentată de continuitatea în activitatea liderilor. Tot la ACCP am văzut că, deși liderul este factorul decisiv un an, el participă la elaborarea și aplicarea deciziilor timp de patru ani, ca lider desemnat, ales, propriu-zis și apoi fost lider, ceea ce permite continuarea și dezvoltarea proiectelor și poziția de lider mondial în luarea deciziilor.
R: – Ați prefera să primiți mai mult sprijin din partea colegilor medici?
P.P.: – Da! Eu mi-aș dori ca tot mai mulți colegi să înțeleagă importanța activității pe care o promovez și să mi se alăture în acest demers. În acest sens doresc să menționez că am primit sprijin din partea unor persoane cum este dl. Prof. Dr. Vasile Astărăstoae și mulți alții ca dumnealui, care încă sunt loiali conceptului de valoare profesională. Acest fapt îmi oferă multă energie și mă ajută să depășesc micile “bruiaje”, care încearcă să mă împiedice să-mi exercit profesia după cele mai înalte standarde internaționale.
R: – Să revenim la funcția pe care tocmai ați obținut-o, cea de Președinte al Consiliului Guvernatorilor Mondiali, făcând astfel parte din Board-ul sau Consiliul de Administratie al ACCP…
P.P.: – La Congresul Anual CHEST din octombrie 2013, de la Chicago, am fost investită în funcția de Președinte al CGM al ACCP, fiind membru în acest Consiliu de mai mulți ani. Eu am devenit Membru ACCP în 2005, FCCP în 2006, când am fost desemnată și Guvernator Internațional ACCP pentru România și am participat la toate întâlnirile lor anuale din SUA și Canada începând din anul 2007. În anul 2008, când a expirat cea de-a doua legislatură a colegei Ana Popescu, am candidat la cea mai înaltă funcție pentru membrii ACCP ai unei tări internationale, cea de Regent Internațional ACCP pentru România, și am fost votată de membrii ACCP din România, fiind confirmată pe această funcție de toți membrii Board-ului ACCP. Din acel moment activitatea mea a devenit și mai importantă, și chiar mai vizibilă aș zice, promovând peste tot acțiunile lor. În timpul celei de a doua legislaturi ca Regent, fiecare cu durata de trei ani, mi s-a oferit șansa de a candida pentru funcția de Vice-Președinte al Consiliului Regenților și Guvernatorilor Internaționali al ACCP și după toate demersurile am fost investită în această funcție la Congresul CHEST 2011 din Honolulu, Hawaii, apoi de Vice-Președinte al Consiliului Guvernatorilor Mondiali al ACCP la Congresul CHEST de la Atlanta în anul 2012 și în octombrie 2013 în funcția de Președinte al acestui Consiliu.
Din anul 2011 activitatea mea s-a extins și pe plan international, promovând activitățile ACCP și în India, Europa, Israel, etc. prin participarea la acțiuni organizate în aceste țări sub patronajul ACCP. În România, la Iași, am organizat Prima Conferință cu participare internațională în anul 2010, având ca temă: Reabilitarea pulmonară și ventilația mecanică la domiciliu, și ca manifestare satelită un Curs de medicina somnului, acțiune pe care am repetat-o în anul 2012. Ceea ce este innovator și unicat la manifestările științifice ale ACCP este reprezentat de cursurile de simulare pe manechine, pe care l-am organizat și la Iași, la conferința din 2012, actiune la care am fost susținută și de colegii de la anestezie și terapie intensivă, precum și de cei de la medicina de urgență. Aceste două conferințe sunt continuarea celor două acțiuni organizate în România sub patronajul ACCP în anii 2005 la Tg Mureș și 2008 la București.
După o lungă promovare în România a reabilitării pulmonare, tema centrală a conferințelor organizate sub patronajul ACCP, colegii din spitalele din țară înființează departamente de reabilitare pulmonară, ceea ce mă încântă deoarece chiar dacă nu știu să fac tranzacții financiare la bursă ”produsul” pe care l-am scos pe piață este acum mult căutat.
R: – Ce vă propuneți în continuare, după ce ați obținut funcția de Președinte al Consiliului Guvernatorilor Mondiali al ACCP, pentru o perioadă de un an, apoi cu rămânerea în echipă încă un an ca ex-președinte? Se va schima ceva esențial în abordarea acestui proiect?
P.P.: – Mi-am propus promovarea în continuare a acestui proiect în țară și organizarea de manifestări științifice sub patronajul ACCP la nivel local, regional și internațional (de menționat în acest sens Primul Congres Mondial CHEST al ACCP, care va avea loc în martie 2014 la Madrid) și promovarea misiunii și viziunii, precum și a site-ului ACCP unde se găsesc informații despre noutățile din domeniile prioritare ale ACCP pentru specialiști și pacienți.
R: – In termeni medicali, ce înseamnă reabilitare pulmonară?
P.P.: – Reabilitarea pulmonară este un proces complex, considerat de unii medicina a treia (prima fiind cea preventivă, a doua cea farmacologică si a treia, reabilitarea), care se aplică pacienților cu afecțiuni respiratorii ce mai sunt simptomatici după aplicarea corectă a tratamentului igieno-dietetic și farmacologic. Tratamentul de reabilitare pulmonară reduce semnificativ simptomatologia diurnă și nocturnă, până la dispariție la unii pacienți, reduce numărul, gravitatea și durata de timp până la apriția unei exacerbări (acutizări) a bolii, cu reducerea adresării la medic, utilizării medicației de urgență și a cheltuielilor care decurg din acestea pentru pacient și societate, cu îmbunătățirea calității vieții și, implicit, a duratei de supraviețuire. Această practică este realizată de o echipă formată din medicul coordinator și alți colegi medici pneumologi și exploraționiști, asistente medicale și sociale, balneo-fizio-kineto terapeuți, nutriționiști și psihoterapeuți.
R: – Cu ce ajută Ministerul Sănătății acest program de reabilitare?
P.P.: – Bună întrebare! Sperăm ca factorii decizionali ai Ministerului Sănătății să înțeleagă importanța reabilitării pulmonare și să ne susțină la buna lui poziționare în noua Lege a Sănătății.
R: – Care este principala diferență pe care o sesizează un medic român ajuns în străinătate?
P.P.: – Prima diferență este dotarea cu echipamente medicale, la cel mai înalt nivel, tipul de comunicare și egalitate de șanse între specialiști (am întâlnit în străinătate mulți medici români bine cotați profesional), salarizarea și malpraxis-ul.
R: – Și care ar fi principala diferență pe care o sesizează colegii dumneavoastră care vin în România?
P.P.: – Inversul constatărilor noastre – dotarea și salariile necorespunzătoare. Colegii din străinătate au înțeles foarte bine, intrând în contact cu realitățile din România, de ce avem atât de mulți medici care doresc să-și practice medicina peste hotare.
R: – Spuneți-ne mai multe despre activitatea CHEST în România…
P.P.: – In perioada 2005-2013 au fost organizate patru manifestări științifice sub patronajul ACCP în România, prima la Târgu Mureș, a doua la București și ultimele două la Iași. Aș mai menționa și finalizarea Ghidului Internațional de Reabilitare Pulmonară la care și-au adus contribuția alături de specialiștii români și cei din lumea internațională (SUA, Canada, India, America de Sud, Europa, etc.), promovarea site-ului ACCP unde se găsesc informații actualizate pentru toți specialiștii din domeniu și pentru pacienți (www.chestnet.org); avem în vedere și educația on-line – cursuri de simulare pe manechine (teorie și practică), precum și existența grupurilor de discuții profesionale pe anumite rețele de socializare ale ACCP, beneficiul acestora constând în rezolvarea unor ”cazuri” mai dificile prin prezentarea acestora colegilor din alte țări sau prezentarea noilor tehnologii în domeniu.
R: – Cum stăm ca națiune în privința incidenței bolilor cardio-vasculare și a celor respiratorii?
P.P.: – Avem o mare incidență a acestor boli, a celor respiratorii crescând în ultima perioadă din cauza condițiilor și a factorilor nocivi la care avem o contribuție importantă (fumatul, stresul, alimentația și consumul de droguri, etc).
R: – Dacă mâine veți fi Ministrul Sănătății care ar fi prima măsură pe care o veți lua?
P.P.: – Nu m-am gândit niciodată la așa ceva, dar cred că prima măsură ar fi dotarea corespunzătoare a unităților sanitare cu echipamente și personal calificat, pregătirea permanentă a personalului și salarizarea.
R: – Care ar fi metoda prin care banii asiguraților ar trebui să se întoarcă direct în sistem și nu în visteria comună de la Ministerul Finanțelor?
P.P: – Eu nu înțeleg de ce acești bani trebuie să ajungă acolo și nu se găsește o formulă pentru a fi direcționati direct către Casa de Asigurări sau către Ministerul Sănătății. Și eu cotizez și ca medic am dreptul la consultații, explorări și tratamente gratuite dar nu se întâmplă acest lucru. Bolnavii învinuiesc deseori medicii pentru neajunsurile din sistemul sanitar dar nu mi se pare corect, deoarece sursa problemelor este în altă parte.
R: – Pentru că ne aflăm în preajma Anului Nou, ce-și dorește omul Paraschiva Postolache de la anul 2014?
P.P.: – Să am mai mult timp pentru mine și să-mi pot continua proiectele începute. Urez tuturor colegilor și cetățenilor României un An Nou cu sănătate, mai multă înțelepciune și La Mulți Ani!
