Conform Raportului ONU asupra drogurilor din 2007, producţia de opiu a Afganistanului a crescut de aproape 100 de ori faţă de 2001, anul în care regimul taliban a fost răsturnat de forţele coaliţiei conduse de SUA.
Culturile de mac se dezvoltă, cu complicitatea forţelor ocupante: amplasamentele laboratoarelor de producere a drogurilor şi rutele de trafic sunt un secret cunoscut de toată lumea. SUA şi Marea Britanie par să încerce din greu să inunde pieţele ţărilor concurente cu tone de produse pe bază de opiu. În lumea de azi, orice conflict armat sau agresiune are impact nu doar asupra zonei de conflict, ci poate genera valuri care lovesc regiuni aflate la mii de kilometri de epicentrul conflictului.
Raportul ONU asupra drogurilor pentru 2007, publicat de Biroul Narcotice şi Crimă Organizată al ONU, arată că în Afganistan se găsesc 93% din culturile ilegale de opiu din lume. Anul trecut a fost înregistrată o creştere a producţiei de opiu a Afganistanului cu o treime. Operaţiunile de producere a opiului din această ţară s-au dublat în ultimii doi ani.
Demn de remarcat este că această creştere spectaculoasă a producţiei de opiu are loc sub ochii NATO. Raportul ONU afirmă că volumul producţiei doar în provincia Helmand, unde sunt desfăşuraţi mii de soldaţi britanici, este de trei ori mai mare decât producţia totală a celorlalte trei principale producătoare, Columbia, Maroc şi Myanmar (fosta Burma). Anul trecut producţia de opiu în această regiune a crescut, conform estimărilor, cu 30-50%.
SUA şi Marea Britanie şi-au început ofensiva „contrateroristă” împotriva reţelei internaţionale a al-Qaeda în Afganistan pe 7 octombrie 2001. În mare, aliaţii nu au reuşit să-şi atingă obiectivele pentru care au ocupat ţara. Producţia de opiu a Afganistanului a crescut după invadarea ţării de către SUA şi înfrângerea regimului taliban.
Culturile de mac din Afganistan au explodat, crescând cu 1.400% în 2002. De fapt, culturile de mac au revenit în 2002 la nivelurile înregistrate la jumătatea anilor 1990, când Afganistanul producea 70% din macul cultivat în întreaga lume. În 2001, ultimul an la putere al talibanilor, au fost recoltate 185 tone de mac; producţia din 2002 a urcat la 1.900-2.700 de tone; în 2003 au fost produse peste 7.000 de tone de mac sau 87 % din piaţa globală de heroină, şi aproape 100% din cea europeană. Cantitatea de opiu produsă în Afganistan în ultimii ani depăşeşte 15.000 de tone. O cantitate suficientă pentru producerea a 810 tone de heroină pură.
În ultimii cinci ani, cei implicaţi în comerţul cu droguri în Afganistan au pus la punct o infrastructură extrem de eficientă, care include producţia, facilităţi de credit şi operaţiuni bancare. Infrastructura acoperă întregul ciclu de producţie a produselor pe bază de opiu, de la culegerea şi depozitarea macului la procesarea morfinei, până la producerea şi expedierea heroinei.
Produsele pe bază de opiu se realizau în principal în trei regiuni ale lumii, şi anume aşa-numita Semilună de Aur (Afganistan, Pakistan şi Iran), aşa-numitul Triunghi de Aur din Sud-Estul Asiei (Myanmar, Thailanda şi Laos) şi în America Centrală şi de Sud (Columbia, Venezuela, Bolivia). Însă producătorii de opiu din Triunghiul de Aur au falimentat în urma creşterii uriaşe a producţiei de mac şi heroină din Afganistan, care a devenit în 2002 principalul producător de heroină din lume.
La începutul anilor 2000, preţul de distribuţie al heroinei ajungea la 10.000 dolari/kg în Bangkok, în timp ce la graniţa dintre Pakistan şi Afganistan preţul unui kilogram de heroină, fără costurile de expediere, era de doar 650 de dolari.
Întrebarea este: ce încearcă să facă SUA şi Marea Britanie în Afganistan? Încearcă să facă profituri enorme prin introducerea a tone de narcotice pe bază de opiu pe pieţele ţărilor pe care le consideră inamice sau rivale? Sau să obţină controlul asupra rutelor de trafic şi să nege orice responsabilitate pentru consecinţe? Poate exista vreun alt motiv pentru care închid ochii? Cum altfel ne-am putea explica această complicitate a lor la formarea imperiului afgan al opiului? Ideea este că macul este cultivat şi transformat în morfină chiar sub nasul forţelor americane şi ale NATO din Afganistan.
Câmpurile întinse pe care afganii cultivă mac pot fi uşor depistate prin satelit sau recunoaştere aeriană. Amplasamentele laboratoarelor nu mai reprezintă de mult un secret. Se poate spune acelaşi lucru despre principalele companii din chimie de stat sau private din Pakistan: câteva companii farmaceutice din provincia Peshawar furnizează substanţele necesare pentru transformarea opiului în morfină. Expedierea unor cantităţi mari de droguri prin mijloace rutiere presupune folosirea a numeroase vehicule, care nu pot să nu atragă atenţia în Afganistan, o ţară cu o reţea de drumuri extrem de săracă.
