Florin Iordache, deputat PSD, vicepreşedinte al comisiei juridice din Camera Deputaţilor: Categoric nu trebuie ca ajustarea codurilor să stea sub semnul unei presiuni a timpului. Nu avem voie să dăm drumul unor coduri fără ca ele să fie aşa cum trebuie, în primul rând bine gândite. Consider că, având în vedere faptul că ele vor putea intra cel mai devreme în aplicare începând cu 1 ianuarie 2011, trebuie să ni se lase timpul fizic necesar ca fiecare articol să fie în mod efectiv analizat şi dezbătut. Schimbările esenţiale pe care aceste coduri le vor produce în însăşi înfăptuirea actului de justiţie şi în cele din urmă impactul deloc de neglijat în viaţa socială impun o matură chibzuinţă şi îndelungată preocupare.
Domnule deputat Florin Iordache, sunteţi la al treilea mandat de parlamentar. Cunoscând bine structura legislativului înainte şi după introducerea votului uninominal, consideraţi că modificarea sistemului de vot a fost benefică?
Schimbarea produsă nu a fost cea dorită, deoarece au devenit parlamentari mulţi oameni cu notorietate, dar care nu au nimic în comun cu procesul de legiferare. În plus, referindu-mă la sistemul de acordare a mandatelor astfel cum a fost reglementat, acesta s-a dovedit deficitar şi mai ales inechitabil.
Ce credeţi că ar trebui făcut, menţinându-se actualul sistem electoral, pentru a se face totuşi o selecţie cât mai bună a parlamentarilor, cu efecte benefice asupra activităţii Parlamentului?
Consider că structurile de conducere ale partidelor politice ar trebui să se implice serios în selectarea candidaţilor pentru colegiile uninominale. În fiecare partid există oameni valoroşi, buni tehnicieni şi practicieni pe domeniile lor de activitate, dar care nu sunt carismatici sau, din motive discutabile, nu au suficientă notorietate. Plasarea lor drept candidaţi în colegiile favorabile partidelor pe care aceştia le reprezintă ar constitui o soluţie. Le-ar permite accesul în Parlament şi astfel ei ar contribui la o îmbunătăţire a activităţii instituţiei şi, indirect, la o reală credibilizare a acesteia.
Domnule deputat, din punctul dumneavoastră de vedere, PSD se află la guvernare? Funcţionează aşa cum ar trebui Parteneriatul pentru România?
Parteneriatul pentru România, încheiat între PSD şi PDL, există. El a fost făcut pentru ca România să treacă mai uşor peste efectele crizei economice. Din păcate el nu funcţionează peste tot în teritoriu. Există judeţe în care această înţelegere fie nu a fost parafată, fie nu funcţionează, fie ea a fost ruptă la scurt timp după ce a fost încheiată. Referindu-mă la ceea ce se întâmplă la nivelul judeţului Olt, trebuie să precizez că nu a fost încheiată nici o înţelegere între organizaţiile judeţene ale PSD şi PDL. Reprezentanţii celor două formaţiuni politice în consiliile locale sunt, în fapt, cei mai mari adversari. Orgoliile politice fac, în Olt, ca multe investiţii să nu poată fi demarate din cauza opoziţiei aleşilor democrat-liberali, iar negocierile pentru împărţirea funcţiilor de conducere de la nivelul instituţiilor deconcentrate să fie blocate înainte de a începe.
În scurt timp se va intra în campania electorală pentru alegerea celor 33 de reprezentanţi ai României în PE. Urmează, în toamnă, alegerile pentru desemnarea şefului statului. Cum vedeţi aceaste campanii electorale? Va afecta poziţia de partid la guvernare pe care o deţine PSD rezultatele pe care le vor obţine candidaţii săi?
Rezultatele PSD vor fi afectate în aceeaşi măsură ca şi cele ale PDL. Cele două partide vor împărţi între ele reuşitele şi nereuşitele acestei părţi a guvernării 2008-2012. Care dintre aceste formaţiuni politice va şti să-şi mobilizeze mai bine activul de partid şi să-şi atragă electoratul la vot aceea va obţine mai multe voturi şi, implicit, mai multe mandate de europarlamentar. Eu pot spune că PSD, cel mai mare şi mai puternic partid al României, şi-a dovedit până acum capacitatea organizatorică, obţinând de fiecare dată cele mai multe voturi. În ceea ce priveşte alegerile prezidenţiale, cu siguranţă vom avea un tur doi în care vor intra candidaţii celor două formaţiuni politice aflate, astăzi, la guvernare. Eu mizez pe Mircea Geoană, ca viitor şef al statului.
Se poate lăuda PSD-ul, cel puţin parţial, cu îndeplinirea promisiunilor electorale din campaniile electorale de anul trecut?
Nu în măsura dorinţei noastre, dar acest lucru nu poate fi imputat partidului sau reprezentanţilor săi în Guvern. În primul rând, priorităţile guvernării nu pot răspunde în totalitate politicii de stânga, protecţiei sociale, măsurilor pe care o guvernare PSD le-ar fi consacrat, atâta vreme cât ne aflăm într-o coaliţie la guvernare. Am reuşit să ne ţinem promisiunea privind pensia socială. Astfel, peste 800.000 de persoane au o pensie minimă de 300 lei. Am pus în aplicare prima majorare cu 3% a punctului de pensie şi urmează o nouă etapă de la 1 octombrie a.c. S-a operat o scădere, mică este adevărat, a preţului la medicamente şi s-a subvenţionat cu 90% preţul acestora pentru persoanele cu venituri sub 600 lei. Sperăm să reuşim, până la finele acestui mandat, să ne ţinem toate promisiunile făcute românilor.
Aţi declarat public, domnule Iordache, că vă opuneţi cercetării penale a fostului premier Adrian Năstase. S-a vorbit mult în media despre poziţia dumneavoastră la întâlnirea de la Palatul Cotroceni pe care şeful statului a avut-o cu factorii din Justiţie. De ce a ţinut Florin Iordache, vicepreşedintele Comisiei Juridice din Camera Deputaţilor, să-l apere pe fostul prim-ministru, în ciuda faptului că acesta a cerut plenului Parlamentului să voteze pentru trimiterea sa în judecată?
Eu nu l-am apărat pe Adrian Năstase, ci am militat pentru respectarea unui principiu fundamental într-un stat ce se vrea a fi un stat de drept, şi anume acela al legalităţii. Deşi am subliniat de fiecare dată, cu prilejul declaraţiilor mele publice, în calitate de vicepreşedinte al Comisiei juridice, uneori s-a interpretat greşit poziţia mea. Ca jurist, dar şi ca vicepreşedinte al comisiei de specialitate din Camera Deputaţilor, eu trebuie să respect în orice condiţii legea. Potrivit legislaţiei şi normelor care guvernează Justiţia în România, consider că poziţia mea a fost corectă, cu toate că nu a plăcut tuturor. Dovezile puse la dispoziţia comisiei parlamentare în cazul dosarelor lui Adrian Năstase nu erau de natură să contureze concluzia existenţei unor indicii temeinice cu privire la săvârşirea de către Adrian Năstase a infracţiunilor pentru care acesta fusese cercetat penal. Este important de precizat că aceleaşi acte de cercetare penală au fost declarate nule de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Am spus de fiecare dată că avem de-a face cu nişte dosare instrumentate politic şi susţin în continuare acest lucru. Nu sunt singurul care susţine aşa ceva.
Domnule deputat Florin Iordache, are Justiţia românească o problemă? Este această problemă legată şi de factorul politic?
Consider că sistemul de justiţie parcurge o etapă extrem de importantă în planul reformării sale, iar din această perspectivă s-ar impune a remarca şi progesele făcute, ci nu doar a blama un întreg sistem pentru anumite erori cu caracter singular şi de excepţie.
Lipsa unor coduri, adaptate vremurilor pe care le trăim, reprezintă o problemă pentru reformarea Justiţiei?
Codurile reprezintă una dintre priorităţile consacrării reformei în domeniu, deoarece doar nişte coduri moderne, europene, atât în materie penală, cât şi civilă, vor putea asigura un cadru legislativ stabil care să răspundă funcţionării unei justiţii adaptate aşteptărilor sociale, precum şi necesităţii creşterii calităţii acestui serviciu public.
Lucraţi alături de colegii dumneavoastră parlamentari din comisiile de specialitate la coduri. Care sunt prevederile cu care, personal, nu sunteţi de acord?
Cu siguranţă, sunt o serie de instituţii perfectibile, iar alte reglementări ale legiuitorului au suscitat ample discuţii şi chiar controverse, însă apreciez că acest lucru este benefic. Am convingerea că în urma dezbaterilor ce au loc în cadrul Comisiei juridice şi a multiplelor amendamente aduse se va ajunge la o formulă agreată atât de teoreticienii, cât şi de practicienii dreptului, dar şi de societatea civilă. Punctual, aş remarca printre prevederile ce ar trebui îmbunătăţite pe cele referitoare la restrângerea unui drept consacrat constituţional, respectiv cel ce vizează libertatea de expresie. Referitor la legiferarea în materie penală, pot să vă spun că nu sunt de acord cu dezincriminarea incestului sau a prostituţiei. Consider că pentru viitorul societăţii româneşti nu este suficient să laşi astfel de fapte nesancţionate şi pe autorii lor doar pradă oprobriului public. O astfel de abordare a incestului şi prostituţiei, mă refer la forma propusă de Ministerul Justiţiei, aduce o gravă atingere moralei publice, instituţiei familiei şi valorilor vieţii sociale. Nu sunt de acord nici cu vârsta propusă de iniţiator – 13 ani, de la care adolescentul răspunde penal. Poziţia mea vizează păstrarea, în continuare, pentru răspunderea penală, a vârstei de 14 ani, iar în acest sens mă văd obligat să subliniez statutul cu totul aparte pe care minorul infractor îl prezintă, determinat de particularităţile psiho-fizice specifice, de insuficienta sa maturizare.
Cum credeţi că se pot repara ,,anomaliile” codurilor având în vedere graba adoptării lor? Este justificată dorinţa de a adopta cele 4 coduri?
Categoric nu trebuie ca ajustarea codurilor să stea sub semnul unei presiuni a timpului. Nu avem voie să dăm drumul unor coduri fără ca ele să fie aşa cum trebuie, în primul rând bine gândite. Consider că, având în vedere faptul că ele vor putea intra cel mai devreme în aplicare începând cu 1 ianuarie 2011, trebuie să ni se lase timpul fizic necesar ca fiecare articol să fie în mod efectiv analizat şi dezbătut. Schimbările esenţiale pe care aceste coduri le vor produce în însăşi înfăptuirea actului de justiţie şi în cele din urmă impactul deloc de neglijat în viaţa socială impun o matură chibzuinţă şi îndelungată preocupare.
Interviu realizat de Virginia MIRCEA
