Liberalii şi democraţii au plecat la drum în 2004, în interiorul Alianţei „Dreptate şi Adevăr”, de pe poziţii de paritate. Poate chiar cu un avantaj din partea liberalilor. După doi ani de guvernare, PNL şi PD nu mai încap în aceeaşi teacă şi anunţă un divorţ iminent. Între timp, raportul de forţe s-a schimbat radical în favoarea democraţilor, care acum anunţă că sunt tentaţi să participe separat la alegerile pentru Parlamentul European. Ce s-a întâmplat în ultima vreme şi a determinat o asemenea situaţie? Este Partidul Democrat principalul beneficiar al disputelor şi greşelilor liberalilor? Unde se va ajunge cu o asemenea situaţie? Aceste întrebări deschid calea înţelegerii situaţiei în care se află Alianţa PNL-PD.
Poate fi un paradox, dar toate necazurile liberalilor se trag de la momentul retragerii lui Theodor Stolojan din cursa prezidenţială şi, astfel, consolidării poziţiei lui Traian Băsescu în interiorul Alianţei PNL-PD. Victoria lui Traian Băsescu în alegerile prezidenţiale a fost benefică pentru liberali doar dintr-un singur motiv: PNL a revenit la guvernare, deşi a obţinut un număr mult mai mic de voturi în comparaţie cu PSD. Călin Popescu Tăriceanu ajunge astfel într-o nesperată poziţie de prim-ministru şi este nevoit să relaţioneze cu un preşedinte, Traian Băsescu, care este dispus să uite ce au făcut liberalii pentru el în campania electorală. Totul a fost şters cu buretele, iar Băsescu şi PD sunt dispuşi să contribuie, direct sau indirect, la dezastrul politic al PNL.
Alianţa PNL-PD = Alianţa Băsescu-Stolojan
Pentru a înţelege mai bine ce se întâmplă acum în relaţia dintre liberali şi democraţi este important să vedem, pe scurt, cum s-a format Alianţa „Dreptate şi Adevăr”. A fost, în primul rând, o alianţă între Traian Băsescu şi cei doi lideri liberali de la acea vreme, Valeriu Stoica şi Theodor Stolojan. În al doilea rând a fost o alianţă împotriva marelui duşman numit „PSD”. Alianţa a funcţionat pe perioada campaniei. Traian Băsescu a mers braţ la braţ cu liberalii prin ţară pentru a-i convinge pe cetăţeni să le acorde votul. Şi au reuşit. Păreau să fie o echipă unită, care ar putea să funcţioneze şi după câştigarea alegerilor. Momentul-cheie s-a consumat în octombrie 2004, atunci când Theodor Stolojan a decis să se retragă din viaţa politică şi, foarte important, să lase locul său la conducerea PNL lui Călin Popescu Tăriceanu. Între timp, Tăriceanu a ajuns premier, dar a fost ales şi la conducerea PNL. După o perioadă, Theodor Stolojan se reîntoarce în viaţa politică, dar… surpriză. Nu mai are loc în fruntea liberalilor. Tăriceanu nu are nici cea mai mică intenţie să îi lase locul lui Stolojan. În această situaţie, Traian Băsescu i-a întins o mână de ajutor „prietenului” Theodor Stolojan şi i-a oferit un post călduţ de consilier prezidenţial la Palatul Cotroceni. Din noua sa poziţie, Stolojan şi-a fixat ca obiectiv politic zdruncinarea scaunului de preşedinte PNL al lui Călin Popescu Tăriceanu. A fost ajutat în această tentativă şi de Valeriu Stoica. Acesta, la rândul său, a lansat numeroase critici la adresa conducerii liberale. Toate atacurile lansate de Stolojan şi Stoica au fost făcute sub pretextul necesităţii formării unui puternic partid de centru-dreapta. În traducere liberă, acest partid înseamnă fuziunea dintre liberali şi democraţi şi afilierea acestuia la Partidul Popular European. Coincidenţă sau nu, acesta este şi visul preşedintelui Traian Băsescu.
S-a vorbit foarte mult despre apariţia unui partid prezidenţial, care să se formeze pe scheletul PD. Greu de crezut că se va întâmpla asta. În schimb un fapt este cert: Traian Băsescu, cu ajutorul lui Theodor Stolojan, şi-a propus să facă din PD un partid care să ajungă la peste 35% în sondajele de opinie şi care să se poată distanţa cu uşurinţă de liberali. Stolojan a decis să ajute proiectul politic favorit al preşedintelui Traian Băsescu. Aşa se explică demisia fostului premier din poziţia de consilier prezidenţial. În fapt, Theodor Stolojan a dorit să elimine una din temele favorite de atac la adresa sa, anume că orice critică venită din partea sa la adresa conducerii PNL ar putea fi interpretată foarte uşor ca o critică venită, de fapt, din partea preşedintelui Traian Băsescu. Totuşi este greu de crezut că Theodor Stolojan va reuşi prea curând să îşi dezlipească eticheta de „om al lui Băsescu”, chiar dacă a plecat de la Cotroceni şi încearcă să contureze o construcţie politică paralelă Partidului Naţional Liberal.
PNL munceşte la guvernare, PD culege roadele
Răsturnarea raportului de forţe din interiorul Alianţei PNL-PD poate fi explicată şi din perspectiva modului în care cele două partide au înţeles să îşi facă publice rezultatele guvernării. În percepţia publică, PNL este partidul căruia i se asociază domeniile cu costurile cele mai însemnate ale guvernării, cum ar fi agricultura sau fiscalitatea. În schimb, democraţii au avut grijă să mediatizeze favorabil rezultatele din domeniile pe care le păstoresc, cum ar fi administraţia, justiţia sau transporturile. Dar cel mai mult au de câştigat democraţii de pe urma greşelilor liberalilor.
Excluderea lui Stolojan din PNL – o greşeală fatală
PNL este perceput ca un partid măcinat de conflicte, un partid care a ajuns să îşi dea afară membrii importanţi. Practic, decizia de a-i exclude din PNL pe Theodor Stolojan şi Valeriu Stoica creează mai multe probleme acestui partid. Este ceea ce şi-au dorit susţinătorii lui Stolojan şi în mare măsură Traian Băsescu şi Partidul Democrat. PD are tot interesul să vadă un PNL preocupat cu dispute interne, cu filiale care sunt derutate şi nu ştiu dacă nu cumva este bine ca Stolojan să se reîntoarcă în rândurile liberalilor. Şi, pentru că tot suntem la capitolul greşeli, decizia preşedintelui liberal Călin Popescu Tăriceanu de a admite că este posibilă revenirea lui Stolojan în PNL se înscrie pe această linie. Fără să facă vreo acţiune spectaculoasă, Theodor Stolojan a reuşit să-şi activeze vechii susţinători în interiorul PNL, atât la centru, cât şi în filiale. Pe termen scurt, aceşti susţinători nu vor face paşi decisivi în sensul sprijinirii lui Stolojan. Dar, pe termen lung, acţiunile grupării Stoica-Stolojan vor afecta unitatea PNL în teritoriu.
În timp ce Theodor Stolojan umblă prin ţară şi încearcă să câştige cât mai mulţi adepţi din rândul filialelor PNL, la centru Călin Popescu Tăriceanu dă mesaje de unitate şi susţine că liberalii au lucruri mai importante de făcut decât să discute despre Stolojan. În ciuda acestor mesaje, confuzia se menţine în rândul liberalilor, iar această confuzie este întreţinută în mod deliberat de adversarii actualei conduceri a PNL. Iar atunci când liberalii se ceartă între ei, de câştigat are în primul rând Partidul Democrat. La nivel oficial, democraţii şi Traian Băsescu preferă să nu se amestece în treburile interne ale PNL. Este evident însă că şeful statului nu este străin de acţiunile lui Theodor Stolojan şi mai ales de traiectoria politică a platformei din jurul fostului prim-ministru. Rămâne de văzut cum se va concretiza noul proiect politic susţinut de Theodor Stolojan şi Valeriu Stoica. Există şanse mari ca platforma politică a celor excluşi din PNL să se transforme în partid politic şi, ulterior, să se alipească Partidului Democrat. Trebuie să ne aşteptăm însă şi la surprize, care ar putea să vină chiar din interiorul grupului de susţinători pro-Stolojan. Până atunci, PD va continua să câştige puncte în defavoarea PNL. Traian Băsescu şi Theodor Stolojan ştiu de ce!
Publicat în : Politica interna de la numărul 43
