Ministrul Justiţiei, Tudor Chiuariu, crede că premierul Tăriceanu este cea mai potrivită persoană pentru a candida din partea PNL la alegerile prezidenţiale din 2009. Tudor Chiuariu este decis să folosească experienţa sa de ministru pentru a se implica mult mai mult ca om politic, după încheierea mandatului.
Domnule ministru Tudor Chiuariu, cum vor modifica rezultatele alegerilor pentru Parlamentul European raporturile de forţe de pe scena politică în viitorul an electoral?
Aceste alegeri ne-au arătat două lucruri: că românii dau din ce în ce mai puţin credit politicienilor populişti şi că avem un electorat activ, preocupat de politică, în jur de 30%.
În privinţa PNL, a dovedit că politica noastră, aceea de a face mai mult şi de a ne certa mai puţin, de a ne lăsa mai puţin antrenaţi în disputele inutile lansate în special de preşedintele Băsescu, este una corectă.
Lucrul care a trecut neobservat şi necomentat e acela că un tânăr maghiar de 28 de ani a convins în campanie şi este acum europarlamentar PNL. E un mare pas înainte pentru a redefini cetăţenia civică, prin adeziunea la anumite valori, şi nu etnic, aşa cum s-a încercat în prelungirea perioadei comuniste. E unul dintre aspectele pozitive ale acestor alegeri şi un pas simbolic înainte.
Apoi, PNL a dovedit că e un partid deschis, că poate atrage personalităţi marcante ale societăţii civile, că nu e în nici un caz un partid al “grupurilor de interese”. Două personalităţi consacrate ale societăţii civile şi patru tineri dornici de afirmare e o echipă echilibrată, care poate face o figură frumoasă.
Cât despre raportul de forţe de pe scena politică, nu întrevăd schimbări majore până la următoarele alegeri parlamentare.
Preşedintele Călin Popescu Tăriceanu a anunţat că PNL va trece în perioada următoare printr-un proces de reînnoire. Ce va presupune acest lucru?
Adversarii noştri politici au încercat să creeze o anumită imagine despre noi, partidul oamenilor de afaceri, legături cu grupurile de interese etc. În opinia mea trebuie să arătăm că PNL este un partid deschis pentru noi personalităţi şi că poate aborda un registru larg de teme, de la pensii la protecţia mediului. În al doilea rând, trebuie să-i convingem pe oameni de un adevăr simplu: de fapt, nu banii, ci ideile sunt importante pentru reuşită şi, dacă unii dintre noi au reuşit în afaceri, au făcut-o fiindcă au crezut în iniţiativa individuală şi în competiţia liberă, şi şi-au urmărit ideile cu stăruinţă.
Care vor fi mizele PNL la alegerile locale şi parlamentare din 2008?
PNL are şansa în perioada imediat următoare să devină primul partid bine definit ideologic, primul partid “de idei” din România. Mizele PNL: consolidarea poziţiei între partidele mari, de 15-20%, consolidarea unui electorat stabil, atras de ideile pe care noi le promovăm şi de un anumit stil de guvernare, pragmatic, concentrat pe acţiuni concrete care îmbunătăţesc viaţa oamenilor. Am demonstrat că nu putem fi desfiinţaţi nici cu serviciile secrete şi nici cu procuratura, şi acesta e un lucru bun. Acum trebuie să le explicăm mai bine oamenilor că cele mai bogate ţări din lume au ajuns astfel fiindcă au avut guverne liberale. Că trebuie să descătuşăm economia pentru a construi autostrăzi şi a mări pensiile.
Există posibilitatea încheierii unei alianţe la guvernare cu PSD înaintea alegerilor?
Ar fi dificil, din punct de vedere practic, şi neproductiv, din punct de vedere electoral. Există o unanimitate în PNL, în sensul respingerii unei asemenea alianţe. Vrem să ducem acest mandat până la capăt şi să le putem spune oamenilor: acesta e primul guvern democratic care-şi îndeplineşte promisiunile electorale. Asta am făcut şi asta ne propunem să facem în următorii patru ani. Ne despart prea multe lucruri, în special modul cum PSD a exercitat guvernarea între 2000 şi 2004. Nu vrem să ne întoarcem la acele vremuri, în care oamenii erau ridicaţi de pe stradă pentru că scriau mailuri în care criticau guvernul sau procurori care anchetau prefecţi PSD cădeau, ca din întâmplare, de la balcon.
Mai există vreo şansă de împăcare între PNL şi PLD? Dar între PNL şi PD?
Curentul pro-Băsescu din PNL a fost la început încurajat pentru a-l debarca pe premierul Tăriceanu. Când scenariul acesta nu a reuşit, s-a constituit PLD, care a fost creat şi crescut artificial de către Traian Băsescu. Acum liberalii din PLD se întorc în PNL, iar cei care au deprinderi de slugă se vor duce să-l slujească pe domnul Băsescu. Astfel, printr-o mişcare naturală, scena politică se va clarifica, de o parte, PNL – partidul ideilor liberale, de cealaltă parte, PDL – partidul PeDaLĂ pe care va apăsa domnul Băsescu, partidul-om, “unit în cuget şi-n simţiri”, “strâns unit în jurul comandantului suprem” şi aşa mai departe.
Cum va arăta Justiţia la sfârşitul mandatului dumneavoastră? Ce aţi realizat până acum, succint, şi ce mai urmează?
Pe scurt, realizările mandatului meu ar fi: Agenţia Naţională de Integritate, simplificarea procedurii acordării cetăţeniei române, noi coduri de procedură civilă şi penală, nou tratat de extrădare cu SUA, aderarea României la Academia de Drept European, planul de acţiune pentru înlăturarea mecanismului de monitorizare al Comisiei Europene. Ceea ce nu am reuşit, dar este absolut necesar, este scoaterea procurorilor din subordonarea preşedintelui şi eliminarea cazurilor când aceştia acţionează la comandă politică. Un alt lucru care rămâne de făcut este instituirea unor mecanisme eficiente pentru tragerea la răspundere a magistraţilor incompetenţi sau abuzivi. La iniţiativa mea, vom avea pentru prima oară o strategie de resurse umane în ceea ce priveşte sistemul judiciar.
Aţi acumulat deja o experienţă relevantă ca ministru al Justiţiei. Cum vă vedeţi astăzi, în comparaţie cu fostul şi apreciatul ministru al Justiţiei, Monica Macovei?
Sunt multe deosebiri legate de împrejurările diferite în care am preluat portofoliul Justiţiei. Ca să dau un singur exemplu, doamnna Macovei a avut o majoritate parlamentară care a susţinut-o, eu nu. Mai mult, a trebuit ca eu să gestionez unele măsuri ale predecesorului meu, care s-au dovedit mai puţin inspirate. De exemplu, numeroasele modificări ale legislaţiei declarate neconstituţionale, care acum conduc la compromiterea cercetărilor în dosarele importante.
Apoi, eu am reuşit să duc la capăt unele proiecte în care doamnna Macovei a eşuat: înfiinţarea Agenţiei Naţionale de Integritate, simplificarea procedurii de acordare a cetăţeniei române, semnarea tratatului de extrădare cu SUA.
În ce măsură credeţi că lupta împotriva corupţiei va mai reprezenta o temă electorală la alegerile din 2008?
Din păcate, abordarea populistă şi electorală a luptei anticorupţie ne-a împiedicat să avem rezultate concrete, iar lumea s-a săturat să vadă presupuşii vinovaţi plimbaţi pe la parchet cu camerele de luat vederi, dar niciodată pedepsiţi. Cauzele sunt, în principal, două: existenţa unor reglementări precare, care permit tergiversarea şi eşuarea unor dosare şi lipsa de profesionalism a procurorilor, care uneori deschid dosare în mod abuziv, doar pentru a se putea spune despre cineva că este cercetat, alteori închid dosare pentru a proteja anumite persoane. Am propus soluţii pentru amândouă: noi coduri şi sancţionarea celor incompetenţi. Ambele pot rămâne blocate sau pot fi aplicate, funcţie de voinţa politică.
La viitorul congres al PNL veţi candida pentru vreo funcţie în partid? Cum vă vedeţi viitorul politic?
Nu am decis încă. Cert este că voi rămâne în viaţa politică şi că voi încerca să fructific expertiza dobândită ca urmare a acestui mandat. Pot spune că acum cunosc situaţia din justiţie sub mai multe unghiuri şi asta e o bună premisă pentru a lansa politici publice liberale, în viitor.
Care credeţi că este cel mai potrivit liberal pentru postura de candidat la funcţia de preşedinte al României?
Eu cred că premierul Tăriceanu, prin echilibru, prin recunoaştere internaţională, prin prestanţă, dar mai ales prin experienţa acumulată ca prim-ministru, într-un mandat dificil, ar fi cel mai potrivit. Avem nevoie de un preşedinte înclinat spre dialog, care să fie recunoscut de forţele politice ca un factor de mediere, şi premierul Tăriceanu este o astfel de persoană.
Interviu realizat de Arthur SUCIU
N.red.: La câteva zile după acordarea interviului, Tudor Chiuariu a demisionat din funcţia de ministru al Justiţiei.
