Senatorii ne-au convins, pe sfârşit de aprilie, că nu este nici o păcăleală: chiar sunt demni de lipsa de încredere cu care îi “învestesc” alegătorii. Am spune că, prin maniera în care au tratat şi finalizat dezbaterile asupra legii iniţiate de ministrul Justiţiei, referitoare la noua formă a declaraţiilor de avere, au demonstrat că sunt demni chiar de dispreţul nostru, nu doar de lipsa de încredere.
Cu acelaşi aplomb cu care colegii lor din legislaturile trecute au măcelărit legea accesului la dosarele Securităţii, senatorii au eliminat din formularele propuse de ministrul Justiţiei mai multe prevederi extrem de importante, cum ar fi:
valoarea de impozitare a terenurilor şi clădirilor;
valoarea estimată a bijuteriilor si colecţiilor;
angajamentul conform căruia: “Prezenta declaraţie constituie act public şi răspund potrivit legii penale pentru inexactitatea sau caracterul incomplet al datelor”;
obligativitatea de a specifica numele şi prenumele persoanei căreia un demnitar i-a înstrăinat un bun mobil sau imobil;
obligativitatea rudelor demnitarilor de a-şi declara veniturile din salarii;
extinderea cuantumului declarării obiectelor de artă, a colecţiilor şi a bijuteriilor de la 5.000 la 15.000 de euro.
Uniţi în cuget şi (ne)simţiri
Prin votul unora dintre colegii lor, parlamentarii Coaliţiei guvernamentale au reuşit cu brio să facă jocul PSD şi PPRM. Modificarea care a schimbat într-adevăr sensul legii a fost cea referitoare la la eliminarea paragrafului care-i obliga pe demnitari să răspundă penal pentru declaraţiile de avere.
Decizia a fost luată la propunerea lui Şerban Nicolae (PSD), care s-a folosit de pretextul că această prevedere este “superfluă”. Aşa că senatorii au acceptat amendamentul cu 50 de voturi “pentru” şi 46 “împotrivă”. Potrivit listei de vot, din partea puterii au votat în favoarea amendamentului senatorii PD Marius Marinescu şi cartela lui Radu Berceanu (acesta nefiind în sală), Radu Câmpeanu (PNL) şi Ilie Stoica (PUR). Sesizând după o lungă perioadă de timp gafa pe care au comis-o, câţiva senatori ai Coaliţiei au încercat să dreagă busuiocul şi să repete votul, susţinând că admiterea unui asemenea amendament face ca actul normativ să-şi piardă obiectul. Odată eliminat acest articol, aleşii neamului îşi pot declara doar ceea ce vor din avere, lăsând părţile mai puţin licite departe de ochii curioşi ai electoratului.
Culmea tupeului parlamentar, după ce au masacrat proiectul de lege, senatorii au încercat să o lămurească pe Monica Macovei că votul lor a fost corect. Astfel că senatorul PPRM Gheorghe Funar şi-a argumentat deplasat poziţia sa de eliminare a obligativităţii de a specifica numele şi prenumele persoanei căreia un ales îi înstrăinează un bun: “Dacă se duce la talcioc şi-şi vinde tot pentru că a ajuns la sapă de lemn?” Şeful Senatului, Nicolae Văcăroiu (PSD), a punctat şi el: “Nu mai aruncaţi vina pe Uniunea Europeană. Parlamentul naţional decide! Nu ne obligă nimeni să mergem la sânge!”
Senat vs. UE
Aşa cum era de aşteptat, schimbarea proiectului de lege şi votul Senatului au provocat nemulţumirea ministrului Justiţiei – Monica Macovei. Aceasta a apreciat că textul reprezintă un regres faţă de vechile declaraţii de avere: “Legea s-a votat cu modificări care o fac opacă”, apreciind că senatorii au votat împotriva intereselor ţării. “Senatorii au votat împotriva interesului acestei ţări, care are nevoie de mecanisme eficiente în lupta împotriva corupţiei”, a declarat Macovei, într-o conferinţă de presă.
Amendarea legilor privind averile şi interesele demnitarilor – în sensul unui control perfect transparental conflictelor de interese şi al averii – a fost unul din obiectivele anunţate de Macovei la preluarea mandatului de ministru al Justiţiei. De altfel, acest obiectiv reprezintă şi una dintre principalele cerinţe ale Uniunii Europene, pentru ca România să poată închide definitiv capitolul Justiţie şi Afaceri Interne. Proiectul iniţial al Guvernului a fost extrem de bine primit de statele member ale UE şi de Comisia Europeană, fiind privit ca un pas înainte pe drumul către eliminarea corupţiei. Monica Macovei arată că, prin forma adoptată de plenul Senatului, s-au produs schimbări care afectează transparenţa funcţiei publice, în sensul opacizării declaraţiilor. “Nu comentez propunerile făcute de PPRM şi PSD”, a spus Macovei. Ea a refuzat să comenteze faptul că şi senatori ai Alianţei PNL-PD au votat eliminarea amendamentelor privind transparenţa declaraţiei de avere.
Speranţa moare ultima…
Ministrul mai are totuşi o speranţă: revenirea la forma iniţială a legii în Camera Deputaţilor.
“Sper că legea va fi îndreptată la Cameră şi că va reveni la forma iniţială. Ministerul Justiţiei va susţine în continuare legea aşa cum a fost adoptată în Guvern. Singura concesie pe care o vom face va fi în sensul înăspririi prevederilor legale”, a completat ministrul.
Ministrul Macovei a afirmat că este necesar să fie susţinute declaraţii de avere cât mai detaliate. Acest fapt nu constituie un moft al ministerului pe care-l conduce sau al Guvernului, ci reprezintă un instrument necesar de control şi de luptă împotriva corupţiei. În opinia ministrului, cei care au schimbat această lege arată că au ceva de ascuns şi că se tem de transparenţă. Aşa cum a fost modificată, spune Macovei, legea s-a transformat dintr-un instrument de măsură “într-o glumă”, “într-o lege a secretizării averilor”.
Premierul Călin Popescu Tăriceanu a reacţionat cu promptitudine în urma votului din Senat, afirmând că nu trebuie exclusă posibilitatea ca proiectul să fie retrimis Parlamentului de către preşedintele Traian Băsescu, înaintea promulgării. “Nu vreau să spun că-i voi cere asta preşedintelui, deoarece ştiu că nu este nevoie să fac acest lucru. Ştiu că are responsabilitatea necesară pentru a adopta cea mai potrivită atitudine”, a declarat premierul.
În eventualitatea în care deputaţii Coaliţiei de guvernământ, care dispun de o majoritate mult mai serioasă la Camera Deputaţilor decât la Senat, vor accepta şi ei acest “pact cu diavolul” şi vor vota legea în forma venită de la Senat, singura speranţă a ministrului Macovei şi a tuturor celor care au votat Alianţa PNL-PD pentru mesajul anticorupţie rămâne preşedintele Traian Băsescu. Însă, conform Constituţiei, preşedintele poate să respingă promulgarea o singură dată, după care este silit să o promulge în decurs de 10 zile, pentru că, având în vedere caracteristicile legii, nu există premisele pentru cererea avizului Curţii Constituţionale.
Chiar dacă, deşi în Camera Deputaţilor a mai rămas o brumă de bun-simţ (nu neapărat politic), nu se va ajunge la implicarea preşedintelui Băsescu, gestul senatorilor, indiferent de partidul din care fac parte, rămâne o sfidare nu doar la adresa Uniunii Europene şi a electoratului, ci, în special, o sfidare la adresa propriului statut. Prin aceasta au demonstrat, încă o dată, că pentru ei politica nu este decât o profesie, de cele mai multe ori ilicită şi nicidecum o vocaţie.
