Spuneam în articolul din numarul precedent ca atacurile împotriva gigantului software Microsoft s-au înmultit semnificativ în ultima vreme. Era numai o fata a problemei. Fiindca nu numai bresele de securitate ale sistemului Windows sunt puse la încercare. Toata lumea încearca sa smulga o bucata cât mai mare din piata Microsoft.
Sistemul de operare al calculatorului – o optiune politica
Batalia a capatat si accente politice, recent, Uniunea Europeana recomandând guvernelor sa renunte la utilizarea platformei Microsoft si sa treaca la utilizarea platformelor “open-source”. Ce înseamna o platforma open source? O platforma comerciala, asa cum este cea a Microsoft permite numai accesul programatorilor proprii la dezvoltarea programului, în vreme ce în cazul platformelor open-source, codul sursa este pus gratuit la dispozitie, permitând beneficiarului sa aduca propriile sale modificari.
Motorul luarii unei asemenea decizii a UE este, desigur, Germania-. O tara- unde exista o comunitate puternica a programatorilor de Linux. La fel si tarile nordice, de unde provine creatorul Linuxului.
De partea cealalta, Microsoft este atacat chiar pe teren propriu, în Statele Unite, unde hartuielile judiciare la care este supus par a nu înceta niciodata. În aceste conditii, Microsoft a lansat propriul sau plan de “transparenta” prin care acorda anumitor guverne acces la codul sursa. Sigur, lucrurile nu sunt chiar asemanatoare. Totusi Microsoft este o corporatie care are ca obiectiv obtinerea de profit pentru actionarii sai. Publicarea gratuita a muncii programatorilor sai înseamna, macar, o diminuare a profitului.
Dar nu numai tarile din Europa au facut pasii mari spre Linux. În Asia, Taiwanul a început de asemenea sa utilizeze platformele open source. Sunt semnale ca si China si Coreea manifesta un interes similar.
Linuxul va depasi în urmatorii trei ani platformele Unix în lumea serverelor de mare putere folosite de companii si institutii guvernamentale, iar din aceasta confruntare între cele doua sisteme open-source va avea de câstigat Microsoft, spun analistii de la Aberdeen Group.
Miza bataliei
Deocamdata, conform statisticilor prezentate de analistii International Data Corp. (IDC), piata este dominata de serverele Unix, vânzatorii de astfel de sisteme încasând pe primele trei luni ale acestui an 4,3 miliarde de dolari. Cu toate acestea, Unixul pierde teren, sumele încasate în aceasta perioada diminuându-se cu 13 procente fata de primele trei luni ale anului trecut. În acelasi timp, au crescut puternic însa vânzarile de servere echipate cu platforme Linux, cu mai bine de 35% fata de anul anterior. Însa banii ramân destul de putini: vânzarile de astfel de servere au însumat pe primele trei luni 583 de milioane de dolari. Microsoft si-a consolidat pozitia de piata, încasarile crescând cu 10% procente fata de 2002, vânzatorii de servere Intel cu platforme Windows reusind sa adune 3,2 miliarde de dolari.
O întrebare îi framânta acum pe toti specialistii: cum poate Microsoft sa câstige teren în fata unor sisteme de operare mai fiabile, mai ieftine si – cel mai important – mult mai performante din punct de vedere al securitatii, care a devenit o prioritate acum pentru toate companiile? Analistii au gasit câteva raspunsuri. Primul este inertia manifestata de unii administratori de sisteme IT, care prefera sa lucreze pe Windows-ul cunoscut, decât sa puna mâna si sa învete platformele open-source. Un al doilea motiv ar fi acela ca aplicatiile care ruleaza pe platformele Windows sunt mai stabile si mai usor de manevrat. Iar în al treilea rând poate fi citata si campania agresiva de marketing si vânzari a Microsoft.
Adevarul este însa ca Windows câstiga clienti din rândul întreprinderilor medii, dar nu concureaza cu open-source pe segmentele low-end sau high-end, spun analistii Forrester Research. În timp ce firmele mici cauta platforme ieftine si usor de întretinut, precum Linuxul, marile corporatii înlocuiesc serverele Windows cu servere de tip blade, de mare putere, care folosesc în general platforme open-source. “Daca Microsoft se concentreaza asupra aplicatiilor de afaceri, în urmatorii trei ani ar putea câstiga o parte din piata high-end, unde companiile au nevoie de servere pe care sa ruleze mai multe tipuri de aplicatii”, a explicat un analist al Forrester.
Un avantaj pentru Microsoft este si faptul ca Linuxul concureaza direct cu Unixul, facând parte din aceeasi familie si având facilitati similare. Linuxul nu poate concura înca Windowsul celor de la Microsoft pentru ca lipsesc aplicatiile necesare afacerilor, care sa ruleze pe astfel de platforme. În schimb, majoritatea aplicatiilor Unix merg si pe serverele Linux, care sunt mai fiabile si tind, spun analistii Aberdeen Group, sa înlocuiasca Unixul în urmatorii ani. “Competitia se va duce între Linux si Windows”, a apreciat un analist al Aberdeen. “Microsoft ar trebui sa vada ca lumea începe sa cumpere servere cu tehnologie Intel si platforme Linux. Ar trebui sa îsi faca probleme din aceasta cauza”, a apreciat el.
Microsoft mai are înca un as în mâneca, sustin cei de la Yankee Group, o alta firma care analizeaza piata. “Gigantii software ca Microsoft pot oferi sisteme integrate, ceea ce înseamna o solutie software pentru întreaga afacere”, a apreciat un specialist al Yankee. “În urmatorii trei ani, produsele Microsoft vor deveni mai atractive pentru oamenii de afaceri”, a apreciat el.
IBM alege Linux
IBM va investi 200 milioane de dolari pentru adaptarea sistemului de operare Linux la serverele pe care le produce, într-un efort de a accelera procesul de trecere la tehnologia gratuita, au anuntat oficiali ai companiei citati de Financial Times. Fondurile vor fi utilizate pentru crearea unor centre de dezvoltare pe întreg cuprinsul Europei, centre în care producatorii de soft sa poata crea programe pentru Linux. În centrele de dezvoltare ce vor fi construite în Marea Britanie, Franta, Germania, Polonia, România si Ungaria, IBM va furniza software, hardware si personal tehnic calificat care sa ajute micile companii sa lucreze cu produsele adaptate la sistemul de operare Linux. Grupul Intel, cel mai mare producator mondial de cipuri, si-a anuntat interesul fata de acest proiect si va contribui la realizarea sa cu echipament si personal calificat. Investitia, care în faza initiala se ridica la minimum 200 de milioane de dolari si care va acoperi o perioada de patru ani, va creste daca centrele vor înregistra succes în rândul dezvoltatorilor.
Centrul de competenta din România a fost inaugurat recent împreuna cu Ministerul Educatiei, Cercetarii si Tineretului în cadrul Universitatii Politehnice Bucuresti. El reprezinta o investitie de 1,5 milioane USD si dispune de o infrastructura hardware si software completa. Scopul sau? Sa faciliteze migrarea aplicatiilor existente catre Linux, sa ofere suport, consultanta, instruire si certificari pentru produsele si solutiile Linux.
Aceasta alegere a IMB s-ar putea sa fie, s-ar putea sa nu fie, cea mai fericita. Limitarea optiunilor, asta în conditiile în care producatorii rivali par a nu se decide asupra unuia sau altuia dintre sistemele de operare, este cu siguranta o decizie curajoasa. N-ar fi exclus ca IMB sa ajunga asemenea celor de Apple care sunt recunoscuti pentru calitatea deosebita a echipamentelor si a propriului sistem de operare. Dar Apple este doar o insula tehnologica (reprezentând cca 5% din piata sistemelor desktop, neexistând pe piata serverelor).
Problema se pune la fel si pentru Linux. Un parteneriat cu IMB este de natura a înlatura problemele de “imagine” dar, în acelasi timp, poate crea altele noi. Este posibil ca producatorii rivali sa accepte oferta Microsoft, care nu se limiteaza numai la sisteme de operare si servere. Ci si exact ceea ce lipseste Linuxului, softuri care sa functioneze pe baza acestei platforme.
Utilitate sau moda
Linuxul este cu adevarat “ultima moda”. Însa, asa cum am aratat si în numarul trecut, el nu a fost cu adevarat testat în materie de securitate si stabilitate. Faptul ca 64% din serverele de web sunt Linux nu spune, totusi, mare lucru, atâta vreme cât pentru utilizatorul obisnuit el este o mare necunoscuta. De altfel, Michael Szulik, directorul firmei Red Hat, recunostea recent ca “Linux mai trebuie sa se maturizeze pâna sa poata oferi o experienta placuta si cât mai completa neinitiatilor”.
Dar faptul ca multe guverne încep sa investeasca bani seriosi în solutii Linux ridica totusi câteva semne de întrebare asupra modului în care se face acest lucru. Sunt solutiile nou introduse cel putin la fel de bune ca cele vechi? Schimbarea de dragul schimbarii sau pentru a fi la moda nu ajuta la nimic. Ca sa nu mai spunem ca dezvoltarea de aplicatii tip open source duce la subminarea propriei productii de soft comercial. România a început sa fie recunoscuta pe plan mondial ca un jucator serios pe piata de soft si un competitor puternic pentru tari în curs de dezvoltare, gen India, care fac din dezvoltarea de software comercial vârful de lance al economiei lor.
Înainte de a lua o decizie, trebuie cântarite serios toate avantajele ambelor solutii. Iar România este în momentul de fata chiar într-o pozitie în care îsi permite sa aleaga, fiind curtata pe de-o parte de Microsoft (vezi includerea României în clubul – deocamdata – limitat al tarilor care au acces la codul sursa, iar de partea cealalta de alianta Linux-IBM (vezi deschiderea recenta a centrului de excelenta Linux).
Publicat în : Tehnologie de la numărul 9
