În primele luni ale primăverii acestui an, majoritatea spitalelor au fost depăşite de avalanşa pacienţilor cu viroze. În luna martie, numărul internărilor a depăşit 70.000 pe săptămână. Din păcate, s-au înregistrat şi câteva decese în rândul copiilor.
Spitalele sunt pline de bolnavi care suferă de viroze, afecţiune cu debut acut, incubaţie scurtă şi care pare a nu fi gripă, a declarat, într-o conferinţă de presă, profesorul Paul Stoicescu, specialist pneumolog la Institutul Naţional de Pneumologie “Prof. Marius Nasta” din Capitală.
“Sunt peste 200 de virusuri care dau viroze în orice sezon. Un om poate trece prin două-patru episoade într-un an”, a explicat profesorul Stoicescu. El a precizat că, în prezent, este o explozie de viroze. Spitalele sunt pline şi bolnavii vin încontinuu.
“Sper să nu fie un episod similar celui care a fost în Franţa”, a mai spus medicul. Potrivit profesorului Stoicescu, virozele se pot complica cu pneumonii.
Specialiştii avertizează că mai de temut sunt complicaţiile virozelor, respectiv pneumoniile virale, în special cele date de virusul gripal, care nu se tratează cu antibiotice. În aceste cazuri, persoanele care s-au vaccinat antigripal fac forme mai blânde. De asemenea, sunt pneumoniile provocate de bacterii, cu febră şi expectoraţii purulente, care presupun administrarea de antibiotice. Cei mai expuşi virozelor şi mai ales complicaţiilor acestora sunt bătrânii, bolnavii cronici şi copiii, deoarece cei mici nu au sistemul imunitar definitivat. Dar cei mai vulnerabili sunt bătrânii cardiaci.
Trecerea bruscă de la temperaturi cu plus la cele cu minus şi înregistrarea unei circulaţii rapide a virusurilor fac posibilă această explozie de viroze. Prof. dr. Paul Stoicescu recomandă consultarea rapidă a medicului de familie la apariţia primelor simptome – oboseală generală, dureri în gât, scurgeri nazale – şi evitarea automedicaţiei (în special a antibioticelor), mai ales în cazul copiilor. În medie, un adult răceşte de 2-4 ori pe an, în fiecare sezon existând peste 200 de virusuri care provoacă viroze.
Cauze
Cauzele favorizante ale bolilor respiratorii sunt factorii care determină reacţii congestive (modificări circulatorii) ale mucoasei nazalei, faringelui, traheei şi bronhiilor, ale alveolelor şi ale pleurei. Aceste modificări micşorează rezistenţa şi puterea de apărare locală a acestor ţesuturi, ajutând sau declanşând acţiunea microbilor.
Aproape orice „răceală” începe cu o rinită reprezentând inflamaţia şi secreţia nazală abundentă. Inflamarea mucoasei nasului poate asocia şi o afectare a faringelui (rinofaringita) ce se va manifesta cu dureri în gât. Adesea, o dată cu mucoasa nasului, faringelui şi traheii, se congestionează şi laringele; apare laringita, caracterizată prin tuse uscată şi răguşeală până la pierderea vocii.
O altă cauză favorizantă este acţiunea factorilor iritanţi asupra mucoaselor respiratorii şi anume a substanţelor care exercită o iritaţie mecanică (praf, fum, pulberi minerale şi organice, scame, ciment, particule mici de origine vegetală şi mai ales fumul de ţigară) sau chimică (gaze iritante, gaze toxice, vapori iritanţi) factori din ce în ce mai des întâlniţi în prezent şi mai ales în oraşele mari, datorită dezvoltării crescânde a industriei.
Cauzele predispozante sunt factorii care înlesnesc producerea inflamaţiei mucoaselor respiratorii prin crearea unor condiţii ce scad rezistenţa organismului faţă de cauzele determinate şi favorizante. Sunt consideraţi factori predispozanţi:
– defectele de anatomie nazală (deviaţii de sept, hipertrofii de cornet), care constituie o oarecare piedică în respiraţie, în încălzirea şi umezirea aerului inspirat);
– focarele infecţioase cronice ale căilor respiratorii superioare (faringite, amigdalite, sinuzite, infecţii dentare, supuraţii), care pot să provoace şi să întreţină inflamaţii ale traheei, bronhiilor şi alveolelor pulmonare prin infectarea din aproape în aproape sau de la distanţă (prin inhalare sau pe cale limfatică);
– stările debilitante pentru organism, cum ar fi bolile infecţioase, subalimentaţia, surmenajul, debilitatea generală, alcoolismul, sifilisul, tuberculoza, bolile cronice de inimă şi rinichi, gută, obezitatea, diabetul, tabagismul şi stările alergice.
Toate aceste condiţii favorizează şi apariţia recidivelor.
Ca factori favorizanţi pot fi menţionate şi eforturile respiratorii repetate (cântăreţi, suflători de sticlă şi în instrumente de suflat), abaterile de la regulile banale de igienă (băuturi de la gheaţă, respiratul pe gură când este frig şi umed, trecerea bruscă de la cald la frig cu o îmbrăcăminte sumară) şi frecventarea locurilor aglomerate (transport în comun, cinematograf) în perioada de epidemii de gripă, pojar, tuse convulsivă.
Simptomele se remit aproximativ în şapte zile, cu sau fără tratament. Prelungirea lor peste această perioadă şi, mai ales, a febrei, presupune apariţia unor complicaţii şi impune consultarea unui specialist. Tot primăvara, persoanele cu afecţiuni respiratorii cronice, cum ar fi bronşita cronică sau astmul, trebuie să evite expunerea la intemperii (ploi, umezeală), aglomeraţii şi alergeni vegetali (polenul, puful de plop etc.), pentru a nu risca agravarea bolii. În cazul lor, un semnal de alarmă îl reprezintă schimbarea caracterului tusei de fond, oboseală accentuată, senzaţia lipsei de aer cu apariţia fenomenelor de sufocare nocturnă, sau persistenţa febrei, indică specialiştii, ce sugerează modificarea dozelor de tratament, dar şi eventuala administrare a unor medicamente de stimulare a imunităţii organismului. Medicamente absolut necesare, din moment ce în ultimii ani se observă o imunitate foarte scăzută a populaţiei, ce se suprapune în această perioadă peste tarele unei alimentaţii hibernale, sărace în fructe şi legume.
În această primăvară, ne confruntăm mai degrabă cu o formă de gripă decât cu viroze – ce necesită o intervenţie în forţă. Multă vitamina C, imunostimulatoare, la care se pot adăuga tratamentele clasice sau cele homeopate. Extrem de importantă e odihna şi o alimentaţie variată. Se recomandă să se consume multe legume proaspete (varză, salate crude, ridichi negre) şi fructe. Indicate în această perioadă sunt orezul, grâul, supa de carne, roşiile, sfecla, cartofii, legumele bine fierte cu ulei, fructe, băuturi fierbinţi, fructe uscate, curmale, stafide, nuci, smochine, lapte. E de preferat să ocoliţi ridichea crudă, băuturile alcoolice, ardeiul iute, piperul, iaurtul, brânza şi băuturile reci.
Speriaţi că odraslele lor răcesc cam des, mulţi părinţi cer medicilor să le prescrie diverse suplimente nutritive pentru creşterea imunităţii. În schimb, medicii sunt de părere că părinţii ar trebui să evite aceste produse şi să-i lase pe copii să lupte cu virusurile. Părinţii văd tot felul de reclame la televizor la diverse produse de întărire a imunităţii, de tipul Ribomunil, Bronhovaxom sau Oscilococcinum şi speră ca aceste produse îi vor feri pe micuţi de răceli. Chiar dacă copiii răcesc des, şase-opt răceli pe an sunt normale la copiii de grădiniţă, în condiţiile în care aceştia schimbă mediul de acasă cu cel din colectivitate. Imunitatea preşcolarilor este în formare, motiv pentru care au un grad de apărare mai prost. Dacă copiii nu sunt lăsaţi să lupte de mici cu bolile, mai târziu ei vor fi foarte sensibili împotriva lor. Noi îi sfătuim pe părinţi să-şi lase copiii să se lupte cu virusurile, iar în cazul unor viroze să-i trateze în funcţie de simptome, nu să-i îndoape cu medicamente.
Medicii atrag atenţia părinţilor care obişnuiesc să-şi trateze copiii de răceli şi gripe cu stimulatoare ale imunităţii, destul de întâlnite acum pe piaţă. Aceste produse antimicrobiene nu au efect împotriva virozelor şi pot lupta doar contra bacteriilor. Un copil sănătos nu are nevoie de stimulente artificiale.
