Centrul de greutate al politicii regionale se mută în Vestul ţării. În Transilvania şi Banat se face un alt fel de politică decât în Vechiul Regat. În alegerile organizate după prăbuşirea comunismului, alegătorii din Vestul ţării au votat altfel decât cei din Est ori din Sud.
Fenomenul a fost explicat în multe feluri. Pe de o parte, analiştii vorbesc de tradiţiile politice diferite din Transilvania. Aici, românii au fost nevoiţi să se organizeze în structuri politice mai rezistente şi mai flexibile decât cele din Vechiul Regat. Dacă miza luptei politice din România Mică era ajungerea la Putere, miza bătăliei pe care o dădeau fruntaşii Partidului Naţional Român era însăşi supravieţuirea naţiunii române din dubla monarhie. Oricum, sistemul austro-ungar era mult mai represiv decât cel din regatul român. Procesul memorandiştilor demonstrează acest lucru cu prisosinţă. Aşa că politicienii din zonă, condamnaţi să fie mereu în Opoziţie, indiferent dacă sediul Dietei era la Sibiu, la Cluj, la Viena sau la Budapesta, au învăţat chiar pe pielea lor că politica presupune riscuri. Apoi, în Transilvania şi Banat- există o diferenţă de mentalitate din pricina situaţiei confesionale diferite faţă de cea din Vechiul Regat. Pe de o parte, exista radicalismul intelectualilor greco-catolici, iar politicienii de confesiune ortodoxă au reprezentat latura moderată a clasei politice româneşti. Însă opresiunea politică a românilor din Imperiul Austro-Ungar, precum şi dualismul deopotrivă confesional şi atitudinal nu explică în mod satisfăcător comportamentul diferit al ardelenilor în politică. Ci şi apropierea de Occident. Faptul că o mare parte a ardelenilor şi bănăţenilor au avut tot timpul acces la programele radio-tv transmise din Ungaria, Serbia şi chiar Slovacia a educat spiritul critic al acestora. Acum, tot din această zonă a ţării încep să fie promovate schimbările care ar putea reconfigura harta politică a României. Tot mai mulţi dintre liderii cu greutate în politică provin din Ardeal.
PSD
PSD este ultimul partid în care ardelenii au reuşit să dea tonul. Noul preşedinte al principalului partid de opoziţie, Mircea Geoană, a fost promovat de grupul de la Cluj, condus de fostul vicepremier Ioan Rus şi care-i reuneşte pe liderii a 14 filiale PSD din vestul ţării. Să ne amintim câteva lucruri. Mircea Geoană a anunţat că ar putea candida la şefia PSD în seara în care liderii filialelor PSD din Ardeal au semnat Declaraţia de la Cluj. Documentul cerea reformarea PSD. Mai precis, impunerea votului secret la congres, principiul candidaturilor individuale şi cel al acordării unei autonomii sporite pentru organizaţiile judeţene. Pasul următor a fost crearea unei alianţe între grupările considerate reformatoare din PSD, în special grupul de la Cluj şi cel al foştilor miniştri Mircea Geoană, Cristian Diaconescu şi Mihai Tănăsescu. Actualul preşedinte executiv al partidului, Adrian Năstase, a fost contrariat de radicalismul acestei grupări care avea în cele din urmă să iasă câştigătoare. Cu doar câteva zile înainte de Congresul PSD, Năstase a participat la Conferinţa Judeţeană a PSD Cluj. El recunoştea în faţa ziariştilor că a venit la Cluj să “tragă frâna de mână”. Politica viitoare în PSD pare să fie trasată tot din Ardeal. Grupul ardelenilor a adoptat recent Declaraţia de la Târgu-Mureş, în care cere regionalizarea partidului. Adică înfiinţarea unor structuri regionale la nivelul provinciilor istorice ale României, care să acţioneze ca o interfaţă între conducerea centrală şi cea judeţeană a PSD.
PNL
Gruparea regională a liderilor nu este specifică doar PSD. Fostul preşedinte al PNL, Theodor Stolojan, a fost determinat să candideze la şefia Partidului Liberal tot în urma unei mişcări puse la cale în Transilvania. În staţiunea Beliş din judeţul Cluj, liderii filialelor PNL din Transilvania, Banat- şi Moldova au semnat o declaraţie prin care-i cereau lui Stolojan să preia conducerea PNL. O parte din semnatarii declaraţiei au fost incluşi în echipa lui Stolojan. De pildă senatorul PNL de Cluj Norica Nicolai. După retragerea lui Stolojan, tradiţia întrunirilor regionale la ceas de cumpănă a continuat. Liderii PNL din Transilvania şi Banat s-au întrunit la Cluj cu câteva zile înainte de ultimul congres al partidului şi au decis să susţină candidatura lui Călin Popescu Tăriceanu.
PD
Însă cazul cel mai spectaculos este cel al Partidului Democrat. Actualul lider al acestei formaţiuni politice este primarul din Cluj-Napoca, Emil Boc. El a primit conducerea partidului după ce fostul lider, Traian Băsescu, a fost ales preşedinte al României. Boc a fost condamnat să facă naveta între Cluj şi Bucureşti în condiţiile în care şi-a asumat dublul rol de primar şi de preşedinte de partid. Deşi a fost ironizat şi supranumit “primarul Tarom”, Emil Boc nu se află într-o ipostază chiar atât de absurdă pe cât ar dori să o prezinte adversarii săi. Şi asta pentru că bazinul electoral al PD este Ardealul, iar liderul partidului vrea “să ţină aproape” de alegătorii săi. Cele mai importante oraşe conduse de primari PD sunt în Transilvania. Aşa ar fi Clujul, Bistriţa, Oradea, Arad, Alba-Iulia ori Braşovul. Partidul Democrat nu este bine reprezentat doar în oraşele mari şi în consiliile judeţene, ci şi în orăşele cum ar fi Turda ori Huedin. Iar pentru liderii PD din Ardeal, drumul până la Cluj este mai scurt decât cel până la Bucureşti.
Alte partide
În plus, situaţia din PD nu este unică. UDMR este într-o situaţie cu totul particulară. Uniunea Democrată a Maghiarilor a fost înregistrată la Judecătoria Bistriţa ca ONG. Sediul Preşedinţiei Executive a Uniunii, adică echivalentul unui soi de guvern intern al comunităţii maghiare, se află la Cluj. Sediul Consiliului Reprezentanţilor Unionali, echivalentul unui parlament intern, se află la Târgu-Mureş, iar ultimul congres al UDMR s-a ţinut la Satu Mare.
La rândul său, cel mai puternic partid neparlamentar, PPCD, îşi are fieful în Banat. Dacă Banatul ar fi fost o republică autonomă, ţărăniştii ar fi fost la guvernare pentru că scorul electoral obţinut în această regiune a fost mult superior mediei naţionale. Sigur, succesul PPCD (PNŢCD) în Banat se explică şi prin charisma primarului din Timişoara, Gheorghe Ciuhandu, care a devenit preşedintele partidului care devine tot mai puternic. Şi asta pentru că mulţi nemulţumiţi din marile partide se îndreaptă spre PPCD, ruda legitimă a Partidului Popular European, cea mai puternică formaţiune din Parlamentul European. Acum, Ciuhandu încearcă relansarea PPCD. Eforturile sale vizează în primul rând recucerirea vechilor fiefuri, adică Cluj, Satu Mare ori Târgu-Mureş.
Chiar şi cele mai personale partide din România trebuie să dea ardelenilor o felie din tortul puterii. Deşi PPRM este creat după chipul şi asemănarea întemeietorului său, Corneliu Vadim Tudor, clujeanul Gheorghe Funar deţine funcţia de secretar general al partidului. El se comportă tot mai mult ca un lider regional. Senatorul Funar, cel care a condus Clujul timp de 12 ani, a fost desemnat să se ocupe de reorganizarea filialelor PPRM din Ardeal şi Banat, precum şi să supervizeze alegerile din organizaţiile din această regiune.
La rândul său, preşedintele Partidului Conservator, Dan Voiculescu, este nevoit să ţină seama tot mai mult de ardelenii din partidul său. Cazul judeţului Cluj ilustrează foarte bine această situaţie. Deşi niciodată PUR, astăzi Partidul Conservator, nu a reuşit să obţină la Cluj suficiente voturi pentru a intra în consiliul local ori în cel judeţean, filiala judeţeană s-a ales cu un deputat şi cu un secretar de stat graţie intervenţiei conducerii centrale a partidului.
Publicat în : Politici regionale de la numărul 26
