Constituţia Federaţiei Ruse va suferi modificări. Acestea vor viza prelungirea termenului mandatului prezidenţial şi parlamentar, precum şi stabilirea unei noi relaţii de colaborare între Duma de Stat şi Guvern. Modificări preconizate de mult timp şi care, datorită partidului de la putere, vor fi publicate în Monitorul Parlamentului şi Monitorul Rusiei până la începutul anului viitor. Din moment ce ajustarea Constituţiei nu mai reprezintă o necunoscută, în mass-media de la Moscova au apărut alte incertitudini. Cine sunt persoanele din spatele amendamentelor şi ce se va întâmpla în 2009 cu instituţia prezidenţială?
Ajustarea Constituţiei – un demers previzibil
Pe 1 iunie 2007, cu câteva zile înainte de Summitul G8 de la Heiligendamm, Germania, Vladimir Putin a declarat în faţa presei că „patru ani este un termen prea mic pentru un preşedinte al Rusiei”. Nimeni din Rusia Unită, partidul conducător de la Moscova, nu l-a contrazis. Ba mai mult, nici poporul! În octombrie, acelaşi an, Centrul sociologic Levada realiza un sondaj în rândul populaţiei întrebând-o dacă este de acord cu extinderea duratei mandatului prezidenţial. 55% dintre ruşi au răspuns pentru şi 38% împotrivă.
De curând, Dmitri Medvedev, preşedintele Federaţiei Ruse, a iniţiat un demers concret în acest sens. Mai exact, pe 5 noiembrie a.c., în cadrul primului discurs ţinut în faţa Adunării Federale din Rusia, preşedintele rus a propus trei amendamente la Legea Fundamentală a ţării. Unul dintre amendamente, intitulat „Despre modificarea termenului mandatului preşedintelui Federaţiei Ruse şi Dumei de Stat”, vizează extinderea duratei mandatului de la patru la şase ani pentru preşedinte şi de la patru la cinci ani pentru aleşii din camera inferioară a Adunării Federale.
Demersul lui Medvedev nu a constituit o surpriză şi nici nu a produs stupoare. Se ştia deja că, în ciuda opţiunii politice individuale, anumiţi lideri de partid, printre care preşedintele Consiliului Federaţiei, Serghei Mironov, şi ultra-naţionalistul Vladimir Jirinovski, au acelaşi punct de vedere când abordează subiectul mandatului prezidenţial, militând pentru o extindere a termenului.
Duma de Stat şi Consiliul Federaţiei au susţinut demersul lui Medvedev
În seara de 11 noiembrie, Dmitri Medvedev a transmis textul amendamentelor spre examinare în Duma de Stat, camera inferioară a Adunării Federale din Rusia. În şedinţa de lucru de a doua zi deputatul Vladimir Plighin a prezentat amendamentele în faţa colegilor. Astfel, a demarat iniţiativa de amendare a Constituţiei Federaţiei Ruse. O iniţiativă greu de realizat ca mecanism, însă uşor de pus în practică atunci când partidul de la putere are susţinerea a 64,3% din populaţie, numără 315 deputaţi din 450 în Duma de Stat şi este influent atât în Consiliul Federaţiei, cât şi în majoritatea regiunilor ţării.
În Duma de Stat amendamentele au fost aprobate în trei lecturi. Numai reprezentanţii comuniştilor conduşi de Ghenadi Ziuganov au protestat vizavi de demersul preşedintelui şi au votat împotrivă. În rest, membrii partidelor politice Rusia Justă şi Partidul Democrat-Liberal conduse de Serghei Mironov, respectiv Vladimir Jirinovksi s-au aliniat votului partidul majoritar, Rusia Unită. Pe 26 noiembrie a venit rândul senatorilor din Consiliului Federaţiei, camera superioară a Adunării Federale, să-şi exprime votul. 144 (cu 18 mai mult decât limita necesară) de senatori au votat pentru şi doar unul s-a împotrivit, Valentin Zavadnikov.
În continuare parlamentele din cele 83 de regiuni şi republici ale Federaţiei Ruse trebuie să discute asupra iniţiativei lui Medvedev. Dacă 2/3 din acestea o vor accepta şi Curtea Constituţională nu va primi contestaţii, preşedintele poate ratifica amendamentele la Constituţie pentru a intra în vigoare.
Până pe 30 decembrie se va şti deja dacă amendamentele au fost sau nu acceptate. Şi cel mai probabil votul din regiuni va fi identic celui de la centru. Asta datorită influenţei partidului Rusia Unită în teritoriu, precum şi aspiraţiilor unor politicieni locali de a ajunge în camera inferioară a Adunării Federale pentru un mandat mai mare.
Cine este beneficiarul?
Teoretic în Federaţia Rusă alegerile parlamentare vor avea loc în 2011, iar cele prezidenţiale în 2012. Însă, ca urmare a modificărilor aduse în articolele 81, 96 şi 103 din Constituţie, tot mai multe voci consideră că 2009 poate fi an electoral. De ce?
Răspunsul este oferit de ziariştii cotidianului moscovit „Vedomosti” şi de Yulia Latynina, moderatoarea talk-show-ului politic „Cod de acces” de la radio Eho Moskvî (Ecoul Moscovei).
În paginile cotidianului de afaceri „Vedomosti” pe parcursul lunii noiembrie a fost descris un întreg scenariu referitor la consecinţele amendării Constituţiei. Potrivit cotidianului rus, modificarea Constituţiei face parte dintr-un plan minuţios de readucere a fostului preşedinte la Kremlin, gândit de Vladislav Surkov, prim- şef-adjunctul administraţiei prezidenţiale. Pentru Surkov, Medvedev a reprezentat preşedintele potrivit să-şi asume amendarea Constituţiei şi să se retragă la momentul oportun. Retragerea lui Medvedev ar însemna alegeri anticipate şi revenirea lui Putin în fruntea ţării. „Vedomosti” avansează chiar ideea, citând surse anonime, că actualul prim-ministru se află deja în campanie electorală inaugurând recent propriul site şi o linie telefonică directă cu cetăţenii.
Yulia Latynina, fiica celebrului scriitor Leonid Latynin, este de părere că Dmitri Medvedev va constitui „ţapul ispăşitor” al efectelor crizei financiare de pe urma căreia va beneficia „salvatorul” Vladimir Putin. În situaţie de criză Medvedev îşi va înainta demisia, motivând că nu poate să conducă, iar Putin va prelua puterea în contextul unor noi alegeri.
Chestionaţi asupra acestor speculaţii, Vladimir Putin şi Dmitri Medvedev au negat vehement. Prim-ministrul Federaţiei Ruse a declarat că nu are planuri de a ajunge la Kremlin în viitorul apropiat, iar Medvedev a precizat pentru „Le Figaro” că de ajustare va beneficia viitorul preşedinte al Rusiei.
Totodată ambii lideri vorbesc despre amendarea Constituţiei ca un demers logic, ce consfinţeşte o realitate politică şi socială. Alţi politicieni importanţi îi completează. Boris Grîzlov, preşedintele Dumei de Stat, a spus în faţa presei că introducerea acestor modificări e necesară pentru ca Rusia în următorii ani să se dezvolte stabil atât în plan economic, cât şi în plan politic. Vladimir Pehtin, prim-adjunctul lui Putin în cadrul partidului Rusia Unită, a declarat pentru „Rosiiskaia Gazeta” că „În opinia mea, 5-6 ani este perioada optimă în care preşedintele poate realiza în totalitate programul planificat”, sugerând şi faptul că amendarea Constituţiei este necesară din motive obiective determinate de schimbările apărute în societatea rusească. În concluzie, politicienii consideră că beneficiar este cetăţeanul.
Dar ce se ascunde în spatele unui discurs bazat pe schimbările apărute în societate, pe necesitatea stabilităţii politice în vederea dezvoltării economice, sociale şi culturale? Sinceritate sau ipocrizie? Sinceritate ar însemna ca Medvedev să rămână la conducere pînă în 2012. Probabil Putin îl va urma alte două mandate, asigurând într-adevăr stabilitatea politică şi implementarea în voie a strategiei de dezvoltare până în 2020. Ipocrizie ar însemna retragerea lui Medvedev şi alegeri anticipate în 2009 sau 2010. Numai că o asemenea manevră politică este periculoasă în contextul crizei financiare când trebuie să mizezi pe o populaţie care constată că de fapt amendarea Constituţiei nu s-a făcut în beneficiul său, care va vedea că la casele de schimb valutar rubla se depreciază şi care se va confrunta cu creşterea dobânzilor la rate. Or, cum afirma Nikita Belîh, nu poţi să dai vina la nesfârşit pe SUA şi Georgia şi cineva va trebui să răspundă pentru toate acestea. În 2009 sau 2010 dacă cineva va încerca să răspundă o va face pe propria piele, ceea ce ar echivala cu o lipsă de calcul politic din partea lui Vladimir Putin şi a strategilor săi.
