Din punct de vedere al tehnologiei, sunt două aspecte care ne reţin atenţia în materie de servicii publice, şi anume în ce măsură sunt încorporate noile tehnologii în furnizarea serviciului public în vederea creşterii performanţelor acestora şi în ce măsură noile tehnologii determină apariţia unor servicii publice.
Tehnologia şi serviciile publice
În literatura de specialitate regăsim răspunsul la prima întrebare, răspuns ce-şi regăseşte reprezentarea exactă în viaţa reală: viteza de inserţie a noilor tehnologii este mai mică în sectorul public decât în cel privat, dar logica interesului general permite accesul egalitar al tuturor la “modernitate”. Explicaţia acestui fapt o regăsim în rigiditatea reglementărilor, capacitate de adaptare redusă, lipsa de flexibilitate sau limitarea resurselor din sectorul public.
Progresul tehnic a făcut să apară noi tehnologii şi, de asemenea, noi nevoi publice, astfel că statele şi colectivităţile locale au fost adesea obligate să organizeze ca servicii publice activităţi generate de progresul tehnic, în scopul întăririi propriilor autorităţi şi pentru a asigura dezvoltarea economică.
Apariţia unei noi tehnologii a condus de foarte multe ori la asigurarea unei gestiuni publice: căile ferate, telefonia, televiziunea etc.
În etapa actuală de dezvoltare, progresul tehnic permite consumatorilor să se elibereze de puterea publică pentru anumite tipuri de prestaţii deoarece anumite servicii, create ca urmare a progreselor tehnice şi dezvoltate ca servicii publice, pot să iasă treptat de sub tutela publică pentru a fi furnizate într-un univers concurenţial.
Anumite bunuri şi servicii noi, născute din progresul tehnic, furnizate mai întâi de către puterea publică, sub un regim de servicii publice, trec într-un regim de gestiune concurenţială, în care caracterul de serviciu public se diminuează sau chiar dispare complet. Ilustrarea acestei evoluţii se reflectă cel mai clar în cazul transporturilor aeriene, televiziunii, telecomunicaţiilor.
Servicii publice on-line
Unul din indicatorii de măsurare a performanţelor unui serviciu public îl reprezintă timpul de aşteptare la care este supus clientul, astfel că administraţia este pusă în faţa unei provocări importante, aceea de a identifica modele organizatorice, resurse, care să diminueze acest timp de aşteptare şi să asigure un acces facil la servicii.Ideea este de a apropia serviciile de clienţi, de a elimina timpul de deplasare şi aşteptare.
În România, încă din 2001 a fost adoptată Strategia de informatizare a administraţiei publice, care are ca finalitate sporirea calităţii serviciilor publice. De asemenea, a fost adoptată Legea 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, lege care în Titlul II reglementează transparenţa în administrarea informaţiilor şi serviciilor publice prin mijloace electronice.
Aplicarea strategiei şi a legii amintite presupune câteva etape distincte ce urmăresc în primul rând pregătirea funcţionarilor publici în a utiliza noile tehnologii.
Cele două documente semnalate au avut efecte concrete, printre care amintim:
– crearea reţelei de centre ECDL;
– obţinerea licenţei ECDL de către un număr important de funcţionari publici;
– crearea cadrului legislativ şi organizatoric privind plata electronică a impozitelor şi taxelor locale;
– dezvoltarea sistemului de achiziţii publice în format electronic;
– realizarea diferitelor programe pentru activitatea serviciilor asistenţă socială, autoritate tutelară, gestiune urbană;
– elaborarea site-urilor proprii pentru o serie de instituţii publice;
– dezvoltarea sistemelor infochioşc;
– crearea site-ul www.e-guvernare – “un site care-şi propune să revoluţioneze modul în care fiecare dintre dumneavoastră interacţionează cu administraţia publică în România.”
Acest din urmă site îşi propune să fie un portal al administraţiei publice, un mod facil de a accesa diferite servicii publice. Astfel, regăsim pe site o serie de “servicii on-line”:
– declaraţie ANOFM
– declaraţie pentru CNAS
– declararea obligaţiilor de plată către bugetul asigurărilor sociale
– declaraţie privind obligaţiile de plată la bugetul de stat
– declaraţie privind impozitul pe profit
– decont privind taxa pe valoarea adăugată
– depunere bilanţ contabil
– autorizaţii transport internaţional
– sistem informatic integrat Viza on-line
– declaraţii vamale on-line
– portal pentru plata amenzilor on-line şi declaraţii către Poliţie
– portalul serviciilor de sănătate
– permise auto
Portalul pentru cereri on-line privind reînnoirea permisului de conducere auto
Pe site se precizează că “sistemul informatic trebuie să elimine prezentarea repetată în faţa ghişeelor instituţiilor care se ocupă de preluarea solicitării de înnoire a permisului de conducere, verificarea documentelor şi procesarea unui nou permis de conducere auto. O asemenea abordare modifică relaţia cetăţean-stat prin înlocuirea deplasării repetate la diferite ghişee, cu depunerea unei cereri on-line, prin conectarea la Internet (don’t stand in line, get on-line). Asistarea de către calculator a activităţilor de înregistrare a solicitării de reînnoire a permisului de conducere auto facilitează totodată şi realizarea unei programări optime a graficului de preluare a permiselor de conducere auto”.
Deşi intenţiile sunt măreţe, orice potenţial utilizator poate sesiza că singura funcţie a acestui site este cea de informare (parţială), intrând în şirul nesfârşit de investiţii fără finalitate realizate de către sectorul public. Altfel spus, acest site nu foloseşte nimănui deocamdată şi aceasta pentru că facilităţile enunţate sunt inexistente.
Astfel, deşi se precizează că sistemul propus are ca facilitate descărcarea (download) formularelor şi a instrucţiunilor de completare a acestora, iar formularele descărcate se tipăresc, se completează off-line şi se pot depune conform procedurilor curente, practica a demonstrat că aceste formulare nu sunt acceptate de lucrătorii direcţiei specializate în eliberarea permiselor auto pe motiv că nu sunt tipărite pe cartonul special al tipizatelor.
Tot ca facilitate apare posibilitatea programării on-line pentru depunerea documentelor în vederea obţinerii unui nou permis.
Site-ul conţine şi o rubrică destinată “întrebărilor şi răspunsurilor”, rubrică neactualizată şi la care nimeni nu se oboseşte să contribuie.
Pentru moment, tot ghişeul şi cozile interminabile rămân singura soluţie pentru a obţine un permis auto (cel puţin în Bucureşti), mai ales că foarte mulţi funcţionari nu au idee că există şi un site destinat permiselor auto, tehnica de care dispun este destul de “obosită”, iar priceperea de a o utiliza lasă de dorit.
Astfel, beneficiile enunţate privind crearea posibilităţii de a obţine informaţii referitoare la emiterea permisului de conducere, 7 zile din 7, 24 de ore pe zi, prin intermediul Internetului, evitând deplasarea la ghişee, posibilitatea completării asistate a formularelor necesare într-un mod rapid şi mai eficient, economisirea timpului cetăţenilor sunt doar deziderate, fapte mult-lăudate la momentul apariţiei lor şi fără nici o finalitate. Aşteptăm implicarea prefecţilor în organizarea acestor servicii.
Publicat în : Idei contemporane de la numărul 29
