Home » Economie » Slăbiciunile dolarului

Slăbiciunile dolarului

Dolarul încearcă să reintre pe un trend ascendent, după ce încrederea în sectorul bancar s-a îmbunătăţit şi după ce rezultatele celor mai recente statistici au depăşit estimările şi au semnalat că economia Statelor Unite ar putea fi într-o stare mai bună decât se temea majoritatea.

Acţiunile s-au apreciat după ce încrederea investitorilor în sectorul financiar a fost sus­ţinută de Lehman Brothers Hol­din­gs, care a majorat recent capitalul cu 4 miliarde dolari, punând capăt specu­la­ţiilor potrivit cărora banca de investiţii se confruntă cu probleme.
Alte bănci continuă să aibă difi­cul­tăţi, UBS şi Deutsche Bank înregis­trând împreună o pierdere de 23 mili­ar­de dolari din activele riscante, însă unii investitori consideră situaţia un semn că cea mai grea perioadă pentru marile bănci a trecut.
„Băncile sunt capabile să strângă fonduri, diminuând posibilitatea unui deznodământ foarte grav pentru sectorul financiar, ceea ce susţine accentuarea dolarului în faţa yenului“, a declarat un strateg valutar din cadrul Barclays Capital, Adarsh Sinha.
Yenul tinde să se deprecieze când apetitul pentru risc creşte şi investitorii se implică în tranzacţii speculative de tip carry trade, în cadrul cărora folo­sesc împrumuturi în monede cu ran­da­mente mici pentru a finanţa investiţii în active cu profitabilitate mai mare.
Dolarul a fost susţinut, de asemenea, de statisticile producţiei din Statele Unite în luna martie, ce au depăşit estimările şi au redus previ­ziu­nile legate de gradul în care banca cen­trală americană, Federal Reserve, va coborî dobânda de politică monetară.
„Datele economice pozitive din Statele Unite au redus estimările că Federal Reserve va coborî dobânda cu 0,5 puncte procentuale şi piaţa mizează mai mult pe o coborâre de 0,25 puncte procentuale“, a mai declarat analistul din cadrul Barclays Capital.
Economia SUA ar putea înregistra o contracţie în prima jumătate a anului, după care ar trebui să recupereze, deoarece scăderile agresive ale do­bânzii de politică monetară sti­mulează creşterea, a declarat preşedintele Federal Reserve, Ben Bernanke, citat de Reuters. Calmarea îngrijorărilor pen­tru situaţia de pe piaţa imobiliară şi de pe cea financiară va contribui, de asemenea, la reluarea creşterii eco­nomice în Statele Unite, a menţionat şeful băncii centrale americane.
„Produsul intern brut (PIB) din Statele Unite nu va creşte mult în termeni reali, dacă va creşte, în prima jumătate a anului 2008 şi ar putea chiar să scadă uşor“, a estimat Ber­nanke, într-un discurs pregătit pentru comisia economică reunită a Con­gre­sului american. „Ne aşteptăm ca acti­vitatea economică să se conso­li­deze în a doua jumătate a anului, parţial ca urmare a politicilor monetare şi fiscale stimulative, iar creşterea se va men­ţi­ne la – sau puţin sub – ritmul sus­ten­a­bil în 2009“, a adăugat Ben Ber­nan­ke.

Aurul, la un minim record

Preţul aurului a scăzut pe 1 aprilie la un minim al ultimelor două luni, semnificativ sub pragul de 900 do­lari/uncie, pe măsură ce depre­cierea dolarului faţă de euro a redus atrac­tivitatea metalului galben ca investiţie alternativă şi a generat vânzarea de lingouri.
Preţul în scădere al petrolului a adus, de asemenea, presiuni asupra aurului, care în mod obişnuit este vă­zut ca un mijloc de protec­ţie împotriva inflaţiei. Alte metale s-au ieftinit de asemenea, preţul argintului coborând cu 5% până la un nivel minim al ulti­melor două luni. Platina s-a ieftinit cu 6%.
Preţul aurului a atins un minim de 872,90 dolari/uncie şi a fost cotat la 877,80/878,70 dola­ri/un­cie, compa­rativ cu 916,20/917,00 dolari/uncie la sfârşitul lui martie pe piaţa din New York. Preţul metalului galben a pierdut aproximativ 15% după ce a atins nivelul maxim istoric de 1.030,80 dolari/uncie cu două săptămâni în urmă.
„Dat fiind nivelul ridicat de interes speculativ, nu excludem o accentuare a corecţiei actuale a preţurilor“, a spus un analist în pietre preţioase de la Barclays Capital, Suki Cooper. „Totuşi, mediul rămâne pe ansamblu unul pozitiv pentru aur în lunile care ur­mea­ză“, a adăugat Cooper, care a men­ţionat că nu se aşteaptă la o revenire semnificativă a dolarului faţă de euro în viitorul apropiat.
Preţul platinei a coborât la un nivel minim al ultimei săptămâni, de 1.888 dolari/uncie, iar ultima cotaţie înre­gis­trată luni la New York a fost de 1.895/1.905 dolari/uncie. Platina a pierdut peste 17% după ce a atins nivelul record de 2.290 dolari/uncie pe 4 martie, ca urmare a unei crize energetice care a afectat producţia din Africa de Sud.
Argintul s-a ieftinit la 16,32 do­lari/uncie, iar ultima cotaţie înre­gis­trată a fost de 16,54/16,59 dola­ri/uncie, cel mai mic preţ de la începutul lui februarie.

Euro menţine avantajul faţă de moneda americană

Euro şi-a menţinut şi la sfârşitul lui martie avantajul în faţa dolarului, după ce statisticile preţurilor din zona euro au depăşit estimările şi au întărit aşteptările că Banca Centrală Euro­peană (BCE), concentrată pe inflaţie, nu va reduce dobânda de politică monetară în viitorul apropiat.
Situaţia este opusă faţă de cea din Statele Unite, unde banca centrală Federal Reserve, mai îngrijorată de înce­tinirea economiei, a coborât do­bânda cheie cu 3 puncte procentuale din septembrie şi se estimează că va reduce din nou nivelul luna viitoare.
Contrastul dintre nivelul dobânzilor şi creşterea economică a apreciat euro cu 8% în faţa dolarului de la începutul acestui an, cea mai mare creştere trimestrială din 2004.
Inflaţia anuală din zona euro s-a accentuat la un nivel record de 3,5% în martie, depăşind estimarea de 3,3%.
„Nivelul este mai mare decât se estima şi nu va reuşi să calmeze îngrijorările BCE, prin urmare, până când nu vom avea dovada că mult-temutele efecte secundare nu vor avea loc, BCE nu va relaxa politica monetară“, a declarat şeful departamentului de strategie valutară din cadrul RBC Capital Markets, Adam Cole. „Cred că euro va continua să se aprecieze, aproape de valoarea istorică, şi cred că va atinge în curând 1,60 dolari/euro“, a adăugat acesta.
Pe 31 martie, euro a urcat la 1,5834 dolari, aproape de valorea record stabilită cu două săptămâni înainte.
Moneda europeană a avansat la un nivel maxim în faţa lirei sterline, de 79,67 pence, în timp ce moneda britanică s-a depreciat în urma publicării statisticilor slabe în sectorul ipotecar şi al serviciilor.

Inflaţia, problema zonei euro

Cu puţin timp înainte de publicarea statisticilor zonei euro, un membru al consiliului de guvernare al BCE, Erkki Liikanen, a spus că există riscul de ac­cen­tuare a inflaţiei în zona euro, ipoteză susţinută şi de alţi colegi din consiliul BCE. Unul dintre membrii Consiliului Guvernatorilor BCE, Axel Weber, a spus că presiunile preţurilor sunt alarmant de mari, într-o declaraţie făcută după ce statisticile publicate pentru patru landuri germane au indi­cat o accentuare a inflaţiei în cea mai mare economie a zonei euro şi astfel în întreaga regiune.
Accentul pe care îl pun pe infla­ţie bancherii central-europeni i-a făcut mai toleranţi la aprecierea euro şi contrastează foarte puternic cu poziţia bancherilor din sistemul american de bănci centrale, Federal Reserve, care au coborât cu 3% dobânda de politică monetară în ultimele şapte luni, ca să susţină creşterea economică.
Politica monetară diferită şi sem­nalele că zona euro, cel puţin în prezent, se dovedeşte rezistentă la o încetinire a creşterii economice din Statele Unite ale Americii au determinat o apreciere a monedei unice europene până la niveluri record, de peste 1,59 dolari/euro.
În contextul în care a avut câştiguri de cel puţin 8% de la începutul anului şi până în prezent, moneda unică europeană este pe cale de a înregistra cea mai bună evoluţie trimestrială de la sfârşitul lui 2004 încoace, iar analiştii spun că euro ar putea depăşi chiar nivelul de 1,6 dolari/euro.
„Am asistat la declaraţiile lui Weber şi la publicarea unor statistici ce au arătat o accentuare a inflaţiei, aşa că probabil dolarul va tinde să se deprecieze în următoarele câteva zile“, a spus un strateg pentru pieţe valutare de la banca elveţiană Credit Suisse, Marcus Hettinger. „Statisticile mai degrabă solide pentru economia zonei euro de săptămâna aceasta susţin o poziţie mai degrabă solidă a BCE, în timp ce statisticile americane sunt foarte slabe şi indică o nouă scădere a dobânzii de politică monetară din SUA“, a adăugat Hettinger.

Publicat în : Economie  de la numărul 55
© 2010 REVISTA CADRAN POLITIC · RSS · Designed by Theme Junkie · Powered by WordPress