Home » Posts tagged with "Politică externă"
Polonia după Katyn 2
Pe 20 iunie vor avea loc alegeri prezidenţiale în Polonia. În prezent există un singur candidat pentru cea mai înaltă funcţie în stat, preşedintele interimar Bronislaw Komorowski, reprezentantul unui partid moderat de centru-dreapta susţinător al UE. Komorowski se bucură de susţinerea a 49% din electorat, conform celor mai recente sondaje efectuate de Gfk Polonia, în timp ce posibilitatea...
Cooperarea Rusia – UE între deziderate şi realităţi concrete
La sfârşitul lunii mai, la Rostov pe Don vor avea loc lucrările unei noi reuniuni la vârf între reprezentanţii Rusiei şi cei ai Comunităţii Europene. Summit-urile Rusia-UE sunt organizate de două ori pe an – o dată în Rusia şi o dată în ţara care deţine preşedinţia rotativă a Uniunii Europene. Ultimul summit a avut loc în Suedia, în noiembrie 2009, când Rusia şi oficialii...
Siria şi Statele Unite un joc important
Eşecul doctrinei Bush în corelare cu efectele crizei economice globale vor modela noua doctrină de politică externă a Statelor Unite în Orientul Mijlociu. Având în vedere presiunile interne americane privind eforturile de refacere economică, există o serie de indicatori ce punctează asupra necesităţii unei politici externe bazate pe diplomaţie şi eforturi de recociliere. Este evidente...
Opoziţia rusă, electoratul şi laurii ofiliţi ai dizidenţei
La jumătatea lui martie, în 76 din cele 87 regiuni ale Federaţiei Ruse populaţia a fost chemată la urne pentru a-şi decide autorităţile locale. Deşi nu a mai constituit pentru nimeni o surpriză procentul majoritar obţinut de partidul premierului Vladimir Putin, aceste alegeri (considerate ca fiind un test de popularitate pentru partidul de guvernământ Rusia Unită, pe fondul creşterii...
Statele Unite, Golful Persic şi Iranul
Situaţia din Iran necesită îndreptarea comunităţii internaţionale spre o soluţie diplomatică cu o solidă componentă regională, iar dosarul nuclear nu poate fi rezolvat dacă Iranul nu va fi intgerat în reţeaua relaţiilor internaţionale. Un rol cheie în atingerea unui compromis îl pot avea statele membre ale Consiliului pentru Cooperare din Golf ce sunt direct interesate în menţinerea...
Dacian Cioloş şi provocările Politicii Agricole Comune
În ianuarie Dacian Cioloș a devenit cel mai apreciat comisar european, primind votul în unanimitate al parlamentarilor europeni. Începutul mandatului său marcat de acest triumf va trebui să fie susținut pe toată durata acestuia de echilibru și competență într-unul dintre cele mai dificile domenii economice. Sfârșitul mandatului îi poate da șansa comisarului român să bifeze o contribuția...
Republica Moldova şi România- regăsirea dialogului necesar
După o lungă perioadă de divergenţe la nivel diplomatic, Republica Moldova şi România au adoptat calea dialogului constructiv. Insuccesul comuniştilor moldoveni la ultimele alegeri parlamentare (din 29 iulie 2009) şi efortul noii conduceri de la Chişinău de a se apropia de Bucureşti şi de Bruxelles au constituit cei mai importanţi factori ce au dus la apariţia acestuia.
În acest context,...
Tratatul de la Lisabona – un nou început pentru Uniunea Europeană
La sfârşitul lui decembrie 2009 a intrat în vigoare documentul poate cel mai important al Uniunii Europene care îi ţinea de trei ani în suspans pe euroentuziaşti. Respingerea Tratatului de la Lisabona în primul referendum din Irlanda, amânările din Cehia şi Polonia păreau să îi rezerve o soartă similară cu cea a Constituţiei Europene. Şi totuşi nu. De anul acesta proiectul european...
Caucazul de Nord – politica de forţă sau cea de mediere ?
La douăzeci de ani de la destrămarea Uniunii Sovietice, Caucazul de Nord pare mai mult ca oricând un teritoriu al nimănui. Exacerbarea tendinţelor separatiste însoţite de conflictele inter-etnice şi creşterea indicelui de islamizare au făcut ca în Cecenia, Inguşeţia şi Daghestan atentatele, răpirile, asasinatele să facă parte din agenda fiecărei zile.
Până în prezent, autorităţile...
Ideea în istoria Rusiei
La ultimul Congres internaţional de istorie, care a avut loc înainte de cel de-al doilea război mondial, la Zürich, în 1938, marele istoric român, Nicolae Iorga, a făcut cunoscută teoria privind rolul permanenţelor în istorie. În viziunea sa, permanenţele istoriei sunt pâmântul, rasa – dar nu în sens rasist, ci de neam/popor – şi ideea, ele reprezentând constante ale procesului...