“Armata României traversează, în prezent, o perioadă de transformări structurale majore, ce au ca principal scop definirea unui profil de forţă modernă, eficientă şi flexibilă, capabilă să răspundă provocărilor actualului mediu de securitate.”
Domnule ministru, care sunt coordonatele evoluţiei forţelor armate române în perioada următoare?
Armata României traversează, în prezent, o perioadă de transformări structurale majore, ce au ca principal scop definirea unui profil de forţă modernă, eficientă şi flexibilă, capabilă să răspundă provocărilor actualului mediu de securitate.
În calitate de membru NATO şi viitor membru al UE, avem în vedere corelarea permanentă a eforturilor de transformare atât cu cerinţele NATO privind crearea unor forţe interoperabile, cu caracter expediţionar, capabile să participe la întregul spectru de misiuni actuale, cât şi cu demersurile României de a participa la dezvoltarea dimensiunii europene a securităţii şi apărării.
Pentru o armată modernă avem nevoie, totodată, de personal profesionist, capabil să îndeplinească eficient misiunile primite. Avem în vedere, în perioada următoare, trecerea la o armată bazată exclusiv pe voluntariat. Viitoarea structură de forţe, compusă din circa 75.000 militari şi 15.000 civili, va fi complet profesionalizată până la sfârşitul anului 2006.
Profesionalizarea armatei prin trecerea la serviciul militar pe bază de voluntariat se înscrie în procesul de transformare al Armatei Române…
Într-adevăr, o componentă foarte importantă a procesului de transformare este şi procesul de profesionalizare completă a armatei. Ne pregătim pentru momentul 1 ianuarie 2007, când apărarea României va fi asigurată în mod corespunzător de efective formate numai din militari profesionişti.
De altfel, după ce serviciul militar îşi va fi pierdut caracterul obligatoriu, se va generaliza profesia de militar până la gradul de soldat, lucru care va contribui la sporirea interoperabilităţii cu armatele celorlalte state membre NATO. În contextul renunţării la serviciul militar obligatoriu, a fost elaborat proiectul de lege privind statutul soldaţilor şi gradaţilor voluntari din Armata Română, act normativ care a fost aprobat în şedinţă de Guvern şi care se află acum în proceduri de adoptare la Parlament.
Ce ne puteţi spune despre programele de înzestrare a Armatei Române?
În acest an avem de realizat programe de înzestrare care au fost iniţiate anul trecut şi vom demara şi altele noi. În ceea ce priveşte aviaţia, există un angajament privind achiziţionarea de avioane de transport strategic, iar noi avem un program în care dorim să atragem şi state apropiate, membre NATO. Este vorba de o flotă compusă din avioane de tip C-130 sau avioane echivalente, de alt tip. Forţele Aeriene Române au un avion C-130 B perfect funcţional şi încă unul al cărui program de modernizare nu s-a finalizat. Privind mult-discutatul subiect al achiziţionării de avioane multirol noi, nu a fost identificată încă o soluţie pentru alocarea de resurse pentru cele patru escadrile necesare, discuţiile urmând să continue în CSAT şi apoi la Guvern. Şi Forţele Navale sunt vizate de programe de înzestrare. Este nevoie, în afară de fregatele achiziţionate deja, de patru nave vânătoare de mine şi patru corvete noi, această iniţiativă primind avizul CSAT pentru alocarea de resurse. Doresc să subliniez că, indiferent de program, transparenţa contractărilor se va afla pe primul plan. Activităţile de contractare vor fi anunţate pe site-ul MApN, unde vor fi publicate şi condiţiile de participare la licitaţii.
Domnule ministru, un subiect actual este şi cel al relaţiilor militare pe care le avem cu Statele Unite ale Americii. Ce ne puteţi spune în acest sens?
Relaţiile bilaterale dintre România şi SUA în domeniul militar au cunoscut o dezvoltare continuă şi dinamică începând cu anul 1990. O intensificare a relaţiilor militare bilaterale s-a înregistrat începând cu anul 1994, când au fost semnate majoritatea documentelor care fundamentează cooperarea bilaterală dintre România şi SUA.
În anul 1997, s-au pus bazele Parteneriatului Strategic între cele două ţări, care se caracterizează prin pragmatism şi eficienţă.
Activitatea a continuat şi, în anul 2000, a fost lansat Parteneriatul Strategic Intensificat, în care au fost definite priorităţile şi obiectivele aferente domeniilor considerate strategice de către ambele părţi: economic, militar, al stabilităţii regionale şi al riscurilor de securitate neconvenţionale.
SUA acordă României asistenţă în domeniul strategico-militar, pentru modernizarea şi întărirea capacităţii de acţiune a forţelor armate ale ţării noastre. În a doua jumătate a anului 2005, Congresul SUA, la iniţiativa Administraţiei Bush, a alocat suma de 17 milioane USD din Fondul de Solidaritate a Coaliţiei (Coalition Solidarity Fund – CSF). CSF, în valoare de 200 milioane USD, este una dintre componentele Legii de urgenţă privind suplimentarea fondurilor destinate susţinerii operaţiunilor militare americane în Irak şi Afganistan, scopul acestuia fiind sprijinirea aliaţilor care participă la eforturile de stabilizare şi reconstrucţie din ţările menţionate.
Acordul dintre România şi Statele Unite ale Americii privind activităţile forţelor Statelor Unite staţionate pe teritoriul României, semnat la 6 decembrie 2005, cu ocazia vizitei Condoleezzei Rice la Bucureşti, constituie prima etapă a noii strategii decise de Administraţia Bush în august 2004 şi reprezintă următoarea treaptă a mecanismului de includere a României în procesul de repoziţionare a facilităţilor defensive globale ale SUA (GDPR – Global Defense Posture Review).
Ne puteţi oferi mai multe detalii privind acest acord recent încheiat cu armata SUA?
Acordul detaliază implicaţiile activităţilor în România ale forţelor SUA în plan militar, logistic (accesul neîngrădit la infrastructura autorizată, protecţia instalaţiilor şi a forţelor americane), financiar-bugetar (scutiri de taxe şi impozite, tratament egal cu cel acordat Armatei Române la plata utilităţilor etc.) şi juridic (exceptarea de la inspecţiile prevăzute de legea naţională a transporturilor de echipamente şi materiale destinate facilităţilor şi forţei SUA, statutul militarilor americani). Acordul reglementează, de asemenea, drepturile şi obligaţiile părţilor, inclusiv respectarea legislaţiei româneşti în domeniile construcţiilor şi protecţiei mediului; participarea, cu consimţământul prealabil al părţii române, la invitaţia forţelor SUA, la operaţiuni şi exerciţii cu unităţi militare aparţinând altor state membre NATO şi PpP.
Nu este vorba despre baze americane, ci de o prezenţă americană în baze româneşti. Se intenţionează utilizarea în comun a acestor facilităţi, urmând ca în planificarea exerciţiilor/aplicaţiilor să se acorde prioritate forţelor americane, întrucât acestea se deplasează din alte zone pentru a se instrui în România. Comandantul unităţii militare (facilităţii militare) va fi un militar român.
Aceste locaţii sunt deschise desfăşurării de exerciţii şi sub egida NATO şi au ca obiectiv creşterea cooperării militare regionale (aliaţi şi parteneri).
Se doreşte utilizarea pentru antrenament în comun a poligoanelor româneşti (Cincu, Smârdan şi Babadag), precum şi folosirea în comun a facilităţilor de la Mihail Kogălniceanu. De asemenea, facilităţile vor fi folosite pentru depozitarea echipamentelor militare.
Participarea subcontractorilor/subfurnizorilor români şi a forţei de muncă româneşti va fi încurajată. Este posibil ca unele lucrări să fie executate chiar cu forţe proprii de către SUA. De asemenea, o parte din lucrări (de exemplu reparaţii curente) va fi atribuită firmelor locale.
Nu se intenţionează realizarea unor exproprieri, ci doar utilizarea ca spaţiu de manevră a proprietăţii private limitrofe poligonului, aşa cum s-a procedat pe parcursul desfăşurării exerciţiilor militare România-SUA. Aplicaţiile vor avea loc coroborat cu calendarul lucrărilor agricole, pentru a nu produce daune şi doar cu acceptul deţinătorilor terenurilor.
În ceea ce priveşte aranjamentele de comandă şi control, SUA păstrează comanda asupra forţelor dislocate în cazărmi aflate sub autoritate românească, iar modalităţile de cooperare sunt deja testate în exerciţii.
Referitor la protecţia mediului, se va compara legislaţia română (eventual europeană) cu cea americană şi se va aplica cea mai restrictivă dintre ele. Pagubele şi eventualele reabilitări vor fi suportate de partea americană.
În conformitate cu prevederile acordului, Ministerul Apărării Naţionale a fost desemnat ca instituţie-agent executiv, respectiv interfaţa forţelor americane cu guvernul român.
Interviu realizat de Alex TISMANA
