UDMR nu este un partid, ci o organizaţie etnică în care teoretic există mai multe curente şi care este formal afiliată la Internaţionala Creştin-Democrată şi la PPE.
Uniunea a fost înfiinţată în urmă cu 15 ani şi practic s-a aflat mereu la guvernare din 1996, fie într-o coaliţie, cu CDR, fie susţinând partidul aflat la guvernare, PSD până în 2004, iar în actuala formulă primind chiar mai mult decât a cerut. Asta în ciuda faptului că a susţinut PSD chiar şi în turul doi al alegerilor prezidenţiale.
Fără anticipate…
Liderii Uniunii, aceiaşi de 12 ani, au ştiut să exploateze la maximum oportunităţile oferite de un moment sau altul. Tocmai de aceea, acum, când au ajuns să primească ministere importante, să dea tonul european politicii româneşti, se arată foarte puţin dispuşi la o schimbare. Senatorul Gyorgy Frunda declară că respinge ideea alegerilor anticipate din considerente ce ţin de interesul ţării. El spune că, dacă aceste alegeri ar avea loc înainte sau după aprilie, România ar pierde anul 2007 pentru integrarea în Uniunea Europeană. “Dacă am începe organizarea acestor alegeri până în aprile nu s-ar mai semna tratatul de aderare, iar dacă acestea ar surveni după aceea, nu ne-am putea ocupa de implementarea tratatului. Alegerile anticipate ar fi o frână în foaia de parcurs. Eu cred că preşedintele Traian Băsescu bate şaua să priceapă iapa, că astfel reuşeşte să-i ţină în frâu pe toţi politicienii. În plus, preşedintele ar trebui să ştie că atunci când porneşti cu vasul pe mări şi oceane nu te întorci din drum să schimbi echipajul pentru că nu-ţi plac unii dintre membrii acestuia. Eventual, dacă nu-ţi plac, îi dai jos, îi trimiţi acasă şi aduci alţii, dar nu schimbi tot echipajul înainte să ajungi la destinaţie. Iar destinaţia noastră este Uniunea Europeană” – a motivat plastic politicianul refuzul alegerilor anticipate.
Liderii marcanţi ai UDMR nu se tem că, în eventualitatea unor alegeri anticipate, nu ar trece pragul electoral, ci de faptul că ar fi posibil ca noua formaţiune câştigătoare să obţină majoritatea şi astfel ei să nu mai intre la guvernare.
În această formulă guvernamentală, UDMR a obţinut mai mult decât visa şi concesiile făcute de Alianţă au fost mai mari decât era dispus să ofere PSD şi avantajele – mai mari decât cele obţinute în guvernarea alături de CDR.
Preşedintele UDMR, Marko Bela, spune că pentru Uniunea pe care o conduce alegerile anticipate ar fi avantajoase deoarece ar reuşi să utilizeze foarte bine voturile electoratului maghiar dată fiind poziţia foarte bună obţinută în plan politic şi ar avea o susţinere mai puternică.În pofida acestor avantaje, Marko Bela adaugă faptul că nici nu concepe ca aceste alegeri să aibă loc până la data integrării României în UE. Liderul Uniunii a mai declarat că alegerile anticipate ar trebui să fie programate în 2007 când vor avea loc şi alegerile pentru Parlamentul European. Alegerea celor 33 de europarlamentari ar putea fi făcută de Parlament, dar şi prin alegeri generale şi atunci, concomitent cu alegerea acestora, ar putea avea loc şi alegerile anticipate.
Avantajele puterii
Dorinţa liderilor maghiari este de a creşte nivelul de trai în zonele unde populaţia este majoritar maghiară. Iar acest lucru se poate face atât prin Ministerul Lucrărilor Publice şi Amenajării Teritoriului, unde Laszlo Borbely este ministru delegat, prin Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologiei, unde portofoliul este deţinut de Nagy Zsolt, cât şi prin Ministerul Comerţului, unde Iuliu Vinkler este ministru delegat. În plus, liderul UDMR, Marko Bela, în calitate de ministru de stat pentru coordonarea activităţilor din domeniul Culturii, Învăţământului şi Integrării Europene, are un rol foarte important în dezvoltarea şi păstrarea valorilor tradiţionale, în introducerea învăţământului în limba maternă la toate nivelurile, deziderate principale ale politicii Uniunii. Prin urmare, populaţia din acele zone ar trebui să beneficieze de un sprijin în alocarea de fonduri suplimentare pentru locuinţe, reparaţii de drumuri, dezvoltarea învăţământului prin informatizarea tuturor şcolilor din aceste localităţi. Dacă aceste aspecte de infrastructură vor fi superioare, este uşor de înţeles că zonele respective vor deveni mult mai atractive atât pentru investitori, cât şi pentru dezvoltarea turismului.
Viitorul nu mai sună bine
UDMR nu trebuie să se lupte atât de mult cu adversarii români, cât cu cei maghiari care au format organizaţii alternative, Uniunea Civică a Maghiarilor şi Consiliul Naţional Secuiesc. Chiar dacă aceste formaţiuni nu au fost înregistrate ca partide politice, motivul invocat de liderii lor fiind o complicitate între UDMR şi PSD, acestea încep să devină un pericol real în viitor. Deocamdată şi în electoratul maghiar funcţionează votul util. Maghiarii ştiu că, pentru a avea o reprezentare reală în Parlament, UDMR are nevoie de procentul de 5% şi, chiar dacă nu au făcut-o din convingere, au votat UDMR pentru că era, la acel moment, singura formaţiune care le putea reprezenta interesele. Chiar dacă există mai multe curente în interiorul Uniunii, liderii nu sunt dispuşi să accepte o competiţie pe electoratul maghiar. În condiţiile în care în Ungaria partidul condus de fostul premier Viktor Orban, FIDESZ, acuză guvernul de la Budapesta că nu este interesat de soarta maghiarilor din afara graniţelor, în condiţiile în care acelaşi lider militează pentru refacerea Ungariei Mari, este posibil să stârnească nostalgia maghiarilor din România, iar aceştia să refuze să mai creadă că singura alternativă o reprezintă UDMR. Pe de altă parte, UDMR este singura formaţiune eficace din arcul guvernamental care nu este măcinată de scandaluri interne şi care ştie să folosească la maximum, în interes propriu, bâlbâielile aliaţilor. Pe plan local, de asemenea, UDMR a reuşit în aceste zone să creeze majorităţi confortabile şi înţelegeri fără să mai ţină cont de culoarea politică. La Mureş, de exemplu, în Consiliul Judeţean, UDMR deţine majoritatea, preşedintele este maghiar, dar nu doreşte schimbarea celor doi vicepreşedinţi, care sunt din partea PSD. La Cluj, în schimb, UDMR a format majoritatea cu Alianţa D.A.
UDMR se va opune mereu şi ideii de schimbare a preşedinţilor celor două Camere şi nu pe considerentul că i-ar considera pe Adrian Năstase şi Nicolae Văcăroiu cei mai buni, ci pentru că-şi păstrează atuurile în raport cu partidele din Alianţa D.A.
Frământări interne
După ce în 2004 Uniunea Civică Maghiară (UCM) a fost scoasă din cursa electorală prin invalidarea listelor de semnături de susţinere a formaţiunii, radicalii au decis să-şi facă un partid separat, urmând ca UCM să funcţioneze mai departe ca organizaţie neguvernamentală. Întruniţi la Odorheiu Secuiesc, liderii maghiarilor nemulţumiţi de politica UDMR au decis că doresc să aibă propria formaţiune care să le reprezinte interesele. Fostul deputat de Bihor Szilagy Zsolt ar putea fi viitorul preşedinte al formaţiunii, iar Szasz Jeno, primarul de Odorhei, ar deveni preşedinte de onoare sau preşedinte executiv al noului partid. Potrivit lui Tokes Andras, episcopul Laszlo Tokes, cel care a determinat formarea aripii radicale din UDMR, nu va fi membru al acestui partid.
Szilagy Zsolt a spus că noua formaţiune va fi sprijinită de numeroase partide europene precum FIDESZ din Ungaria, formaţiunea fostului premier Viktor Orban, de partidul socialiştilor care se află acum la putere în Ungaria, de formaţiuni din PPE, Partidul Popular al Austriecilor din Tirolul de Sud, dar şi de CDU din Ungaria. Szilagy a mai spus că speră ca noua formaţiune să fie înregistrată cât mai repede şi să participe la alegerile anticipate care se prefigurează a avea loc înainte de finalul actualului mandat.
Preşedintele UCM Mureş, Tokes Andras, a afirmat că după strângerea celor 25.000 de semnături care să permită înscrierea ca partid politic, va începe o acţiune de popularizare a proiectelor partidului pentru a câştiga cât mai mulţi simpatizanţi. “Noi mergem pe ideea că nu este important să ai mulţi membri, ci simpatizanţi care să te voteze” – a conchis Tokes Andras. Iniţiatorii sperau ca până la 1 martie să poată depune listele. Cât priveşte numele noii formaţiuni, acesta nu trebuie să fie foarte diferit de cel al UCM (Partidul Civic al Maghiarilor Ardeleni sau Partidul Civic Popular al Maghiarilor) şi va milita pentru restituirea imobilelor bisericeşti, autonomia culturală şi diferitele forme de autonomii regionale.
Aceasta nu este prima încercare de a forma o alternativă la UDMR; timp de 10 ani, la Târgu-Mureş a funcţionat Partidul Liber Democrat al Maghiarilor, transformat nu de mult în Uniunea Secuilor din România, care face demersuri pentru a înregistra secuii ca etnie separată de cea maghiară.
