Victoria electorală masivă a Hamas, Mişcarea de rezistenţă islamică, are şanse să destabilizeze şi mai mult teritoriile palestiniene deja anarhice, să adâncească tensiunile între israelieni şi palestinieni şi să pună capăt definitiv unui proces de pace deja în stare critică.
Triumful electoral al Hamas reprezintă de asemenea un important pas înapoi pentru politica SUA privind Orientul Mijlociu, care încerca să încurajeze evoluţia unui Orient Mijlociu paşnic şi stabil prin promovarea democraţiei ca antidot împotriva terorismului şi a războiului permanent. Hamas a exploatat respingerea de către public a regimului autoritarist şi corupt al mişcăriiFatah a lui Yasser Arafat, pentru a-şi legitima propria agendă antidemocratică. Administraţia Bush ar trebui să ceară imediat Hamas să-şi suspende sprijinul pentru acţiunile teroriste, să-şi dizolve trupele şi să-şi modifice statutul, care încurajează distrugerea Israelului. Dacă Hamas refuză, Statele Unite trebuie să refuze să recunoască noul guvern, să suspende ajutoarele externe pentru acesta şi să-l denunţe ca pe un regim terorist nelegitim.
Conform rezultatelor preliminare, Hamas a obţinut 76 de locuri din cele 132 ale Consiliului Legislativ Palestinian, eclipsând Fatah, care a obţinut doar 43. Hamas ar putea forma singur noul guvern palestinian sau ar putea construi o coaliţie de guvernământ împreună cu Fatah sau cu alte partied minoritare. Alegerile au constituit un referendum asupra îndelungatei dominări de către Fatah a politicii palestiniene. Numeroşi palestinieni au fost revoltaţi de corupţia, relaţiile clientelare şi lipsa de eficienţă a Fatah, care nu a reuşit să se transforme dintr-o mişcare revoluţionară autoritaristă într-un partid de guvernământ responsabil. Hamas a beneficiat de un substanţial vot negativ, anti-Fatah, pe lângă voturile a aproximativ 30-35 la sută din palestinieni, care sunt în favoarea agendei sale islamice radicale.
Deşi politica externă a jucat un rol neglijabil în campania politică, ea va juca un rol major în hotărârea viitorului palestinienilor. Hamas nu respinge doar pacea cu Israelul, ci însăşi existenţa acestuia. Scopul său este de a distruge statul evreu şi de a crea în locul lui un stat islamic radical. Această ideologie a urii, folosirea pe scară largă a terorismului şi asumarea obiectivului de distrugere a unei democraţii învecinate fac ca Hamas să fie incompatibil cu ideea de guvern democratic şi cu atât mai puţin cu cea de partid democratic.
Construirea unei democraţii autentice necesită mai mult decât alegeri. Sunt necesare şi o societate civilă care să o sprijine, şi respect pentru statul de drept, şi protecţia drepturilor minorităţilor împotriva tiraniei majorităţii. Administraţia Bush ar trebui să transmită clar că popularitatea, în sine, nu conferă legitimitate câştigătorului alegerilor. Pe lângă victoria la urne, un partid politic trebuie să treacă un test al violenţei şi al valorilor, pentru a putea fi considerat cu adevărat “democratic.” Iar Hamas le pică pe ambele.
Un partid cu adevărat democratic trebuie să respingă violenţa, intimidarea şi terorismul, nu doar împotriva propriului popor, ci şi împotriva altor naţiuni, chiar a duşmanilor istorici. Nu trebuie să existe toleranţă pentru distincţia, imaginară, între o “aripă politică” şi o “aripă militară” a unui partid. Organizaţiile de miliţie şi teroriste trebuie lichidate pentru ca un partid să poată fi acceptat ca participant adecvat la alegeri. A deschide uşa pentru participarea în cursa electorală unor mişcări ca Hamas, înainte ca acestea să renunţe la a apela la violenţă, nu face decât să le permită săsubmineze democraţia şi să monopolizeze puterea politică.
Partidele politice sunt nevoite de asemenea să treacă un test al valorilor: nu trebuie să promoveze discriminarea pe criterii rasiale sau religioase. Numeroase state europene scot în afara legii partidele neo-naziste şi alte partide politice rasiste. Partide precum Hamas, care demonizează alte religii, ar trebui şi ele să fie descalificate în procesul electoral şi ostracizate atunci când câştigă. Administraţia Bush ar fi trebuit să clarifice acest lucru înainte de vot.
Acum, după ce Hamas a fost ales la putere, administraţia Bush ar trebui să insiste ca acesta să-şi dizolve trupele de miliţie, să respingă terorismul şi să-şi modifice statutul, eliminând obiectivul distrugerii Israelului. Acestea sunt condiţiile pentru ca Hamas să se poată aştepta să fie tratat ca un guvern democratic responsabil. Dacă nu este de acord, atunci Washingtonul ar trebui să refuze să recunoască noul guvern, să suspende toate ajutoarele pentru palestinieni şi să facă presiuni asupra aliaţilor săi să-i urmeze exemplul. Statele Unite trebuie să refuze să confere legitimitate şi putere unui guvern terorist angajat să distrugă un aliat democratic.(A. M)