În încercarea de a elimina corupţia din Justiţie, ministrul Monica Macovei şi-a atras din nou ura magistraţilor, şi asta deoarece ea a anulat printr-o ordonanţă de urgenţă posibilitatea ca magistraţii să-şi poată cumpăra, la preţuri derizorii, locuinţele de serviciu.
Monica Macovei împotriva sistemului
Astfel, potrivit acestui act normativ, se anulează prevederea aberantă a Legii 579 care permitea ca aceia care nu deţineau locuinţă în localitatea unde lucrau detasati, delegaţi sau numiţi să poată primi şi cumpăra în timp astfel de locuinţe de serviciu. Legea nu stipula faptul ca magistraţii să nu fi deţinut locuinţă proprietate şi să nu fi primit niciodată locuinţă din fondul locativ de stat, aşa cum prevedea Legea 114/1996. Aceste prevederi au fost perpetuate şi puse în aplicare de PSD atunci când social-democraţii făceau totul pentru a-şi subordona justiţia. În ultimii ani, din cauza politicii PSD de aservire a puterii judecătoreşti, locuinţele de serviciu au fost vândute la preţuri preferenţiale, sistemul fiind de fapt mai mult un mod de a-i recompensa pe magistraţii care răspundeau corect comenzilor politice ale fostului partid de guvernământ. Astfel s-a ajuns la situaţia în care tinerii judecători şi procurori, care nu au fost mânjiţi de fostul sistem, să stea ani de zile în aşteptare pentru o locuinţă de serviciu, în timp ce mulţi dintre judecătorii care au servit interesele PSD şi care mai aveau cel puţin încă o locuinţă în proprietate au reuşit să-şi cumpere apartamentele la preţuri mult sub cele ale pieţei. Anularea acestor avantaje pentru judecători de către ministrul Justiţiei, Monica Macovei, a declanşat un adevărat scandal în rândul acestora, care au sărit imediat la gâtul ministrului.
Patru judecători versus demnitatea profesiei de magistrat
Demnitatea şi onoarea profesiei de magistrat au fost puse sub semnul întrebării de către patru judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Vicepreşedinta Înaltei Curţi, Lidia Bărbulescu, şi judecătorii Victor Paşca-Cameniţă, Dragoş Bărcănescu şi Pavel Perju încearcă să forţeze colegii ierarhic inferiori statutului lor, de la Curtea de Apel Bucureşti, pentru a anula Ordonanţa de Urgenţă nr. 35/2005. Cei patru susţin că se simt discriminaţi de minister, pe motiv că, “dacă alţii au avut această posibilitate” până la adoptarea Ordonanţei 35, atunci şi ei trebuie să aibă acest drept. Ei încearcă să forţeze mâna Justiţiei pentru a-şi cumpăra locuinţele de serviciu. Asta în condiţiile în care fiecare dintre ei are un salariu lunar cuprins între 60 şi 80 de milioane de lei, bani din care ar putea plăti, fără probleme, o chirie sau un credit ipotecar. Mai mult decât atât, fiecare dintre cei patru deţine case, terenuri şi maşini străine, şi toţi au obţinut anul trecut venituri de sute de milioane de lei. Vicepreşedinta Înaltei Curţi, care are un apartament de 101 mp, un BMW (an 2002) şi o Skoda Octavia (an 2004), a obţinut anul trecut 859 milioane de lei (salarii de la Curte), plus alte 77 milioane lei de la Institutul Naţional al Magistraturii. Soţul procuror a obtinut 310 milioane lei. Un venit anual familial de circa 1,25 miliarde lei. Aceşti bani permit oricui să-şi cumpere fără probleme o casă pe pământ, despre apartament nemaipunându-se problema. Dar ei nu se mulţumesc cu atât: vor şi locuinţele repartizate de la minister. Cei patru au redactat o acţiune, în care au cerut: anularea OUG nr. 35/ 2005; recunoaşterea dreptului de cumpărare a locuinţei de serviciu; sesizarea instanţei de contencios constituţional pentru declararea ca neconstituţională a OUG nr. 35/2005.Dacă Guvernul nu şi-ar fi dat seama şi nu ar fi cerut amânarea termenului de judecată, atunci ordonanţa ar fi fost probabil anulată fără probleme de colegii judecătorilor care se simt “păgubiţi”.
De altfel, la Senat a avut loc o confruntare directă între ministrul Justiţiei şi unul dintre reprezentanţii judecătorilor, Lidia Bărbulescu. Judecătoarea a reuşit să-i convingă pe senatorii PSD, partid căruia i-a fost credincioasă atâţia ani, că e mai bine să respingă ordonanţa. Astfel că avizul Comisiei Juridice de la Senat este unul negativ, numai că acesta este consultativ, iar votul plenului este suveran.
Ministrul Justiţiei, Monica Macovei, a declarat, după întâlnirea cu reprezentanţii partidelor membre ale coaliţiei de guvernare, că nu este de acord cu vânzarea către magistraţi a locuinţelor de serviciu care aparţin acestui minister.În ceea ce-i priveşte pe cei care au atacat în instanţă ordonanţa de urgenţă prin care se interzice vânzarea acestor locuinţe, Monica Macovei a precizat că este vorba de patru judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie care au locuinţe de serviciu şi care doresc să le cumpere. “Cred că-şi pot permite să-şi cumpere locuinţe, ca toată lumea, şi nu la preţul la care se vând locuinţele de serviciu, pentru că au salarii nete de aproximativ 60 de milioane pe lună şi toţi au şi proprietăţi în alte localităţi”, a precizat Macovei, arătând că, din punct de vedere legal, aceştia au dreptul să facă această acţiune. Ministrul Justiţiei a arătat că a aşteptat să fie urmată şi de alţi miniştri în demersul de a se pronunţa împotriva vânzării locuinţelor de serviciu. Monica Macovei a precizat că Ministerul Justiţiei nu deţine foarte multe locuinţe de serviciu, în condiţiile în care există numeroase cereri pentru locuinţe de serviciu de la judecători şi procurori care nu au unde să stea. Potrivit ministrului Justiţiei, locuinţele de serviciu nu ar trebui să existe, ci ar fi mult mai bine să fie oferite facilităţi pentru cumpărarea caselor în rate. Lucru care ar duce şi la reducerea cheltuielilor ministerului care plăteşte în prezent 800 de milioane de lei pe lună pentru chiriile magistraţilor.
Sprijin din partea coaliţiei
Ministrul Justiţiei a reuşit în schimb să obţină sprijinul coaliţiei pentru pachetul legislativ referitor la reforma Justiţiei. Cele mai importante modificări vizează Statutul Magistraţilor, astfel că procurorii-şefi vor fi numiţi de preşedintele României la propunerea ministrului Justiţiei; vârsta de pensionare a magistraţilor va fi aceeaşi cu a celorlalte categorii profesionale; funcţiile de conducere în instanţe şi parchete nu se vor mai ocupa prin interviuri în faţa CSM, ci prin concursuri; se introduce răspunderea materială – magistraţii care aduc prejudicii sunt responsabili pentru plata acestora; întinerirea aparatului de conducere; magistraţii vor depune şi ei declaraţii de avere şi interese. În ceea ce priveşte funcţionarea instituţiilor, principalele modificări vizează faptul că PNA şi Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie vor depune rapoarte de activitate în Parlament şi la CSM. Şi acesta din urmă va trebui să prezinte Parlamentului rapoarte anuale de activitate. Pentru toate aceste măsuri şi multe altele, care vizează o reformă profundă a Justiţiei româneşti, guvernul condus de Călin Popescu Tăriceanu îşi va asuma răspunderea în faţa Parlamentului.
Reformele Justiţiei sunt însă contestate vehement de PSD. Fostul partid de guvernământ acuză actuala putere de faptul că doreşte să-şi subordoneze justiţia. Preşedintele executiv al PSD nu a ezitat să se adreseze Comisiei Europene, deplângând “politizarea justiţiei”. Criticile PSD au fost respinse de Ministrul Jusţitiei: “PSD să-şi aducă aminte când a lăsat clauza de salvgardare pe Justiţie în 2004”.
Deşi nu este membră a nici unuia dintre partidele din coaliţia guvernamentală, Monica Macovei are acum una din cele mai dificile sarcini în vederea integrării în Uniunea Europeană – reforma justiţiei. Reformă care, în această lună, pare o adevărată ofensivă împotriva viciilor de fond ale sistemului juridic românesc.
Publicat în : Cover story de la numărul 26