Cancerul cervical este o boală în care celulele normale se transformă în celule maligne (canceroase) în ţesutul cervical. Cervixul este porţiunea cea mai joasă şi mai îngustă a uterului (organul cavitar, sub formă de pară în care creşte fătul). Cervixul face legătura între uter şi vagin. Infecţia cu HPV reprezintă cel mai important factor de risc pentru cancerul cervical, fiind cauza cea mai frecventă ce determină acest tip de cancer.
Cancerul cervical
Nu toate femeile cu infecţie HPV dezvoltă cancer cervical, însă femeile care nu sunt supuse unor teste Papanicolau regulat au risc crescut pentru cancerul de col uterin. Alţi factori de risc posibili: numărul mare de sarcini la termen, parteneri sexuali multipli, primul contact sexual la o vârstă foarte fragedă, fumatul, contraceptivele orale, sistemul imunitar slăbit.
Din păcate, nu există simptome care să anunţe cancerul, însă acesta poate fi diagnosticat precoce prin testele anuale. Acestea includ frotiul Papanicolau pentru a verifica dacă exista celule modificate în cervix şi colposcopia. Deşi cancerul cervical este suficient de “tăcut” pentru a trece neobservat de multe ori, se recomandă consultul de specialitate dacă apar următoarele simptome: sângerari vaginale, scurgeri vaginale neobişnuite, dureri pelviene sau dispareunie.
Ca şi în cazul cancerului cervical, anumite cancere de vulvă apar brusc, din acest motiv fiind diagnosticate tardiv. Vulva cuprinde organele genitale externe ale femeii: muntele pubian, labiile mari, labiile mici şi clitorisul. Cancerul vulvar are ca punct de plecare mucoasa şi apare, cu frecvenţă crescută, în rândul femeilor în vârstă (în medie 65 de ani). Dacă există prurit vulvar, o coloraţie anormală a mucoasei, sângerări anormale sau în caz de apariţie a unei ulceraţii sau a unor placarde, este necesar consultul medical, deoarece aceste semne pot indica leziuni virale ce se pot transforma în cancer vulvar.
5 femei mor zilnic în România de cancer de col uterin
În România, cancerul de col ucide cinci femei în fiecare zi, iar în Europa 40. Ţara noastră se situează pe primul loc pe continent în ceea ce priveşte mortalitatea prin cancer de col uterin. Aceasta reprezintă a doua cauză de mortalitate prin cancer la femeile din România (după cancerul de sân) şi prima cauză de mortalitate la femeile tinere (25-44 de ani).
În România, cazurile de cancer de col se înmulţesc alarmant, aproximativ 20-30 de cazuri noi la 100.000 de femei, situaţie similară cu cea din ţări subdezvoltate din Africa, Asia şi America de Sud. Îngrijorător este faptul că rata mortalităţii prin cancer de col uterin în România se află într-o continuă creştere, de la 15,68 cazuri/ 100.000 de femei în 1982, la 31,5 cazuri/100.000 de femei în anul 2000.
Conform Organizaţiei Mondiale a Sănăţătii, rata mortalităţii în România este de 2-2,7 ori mai mare decât în majoritatea ţărilor Europei Centrale şi de Est şi de 6,3 ori mai mare decât media ţărilor UE, mortalitatea ridicată prin cancer de col uterin fiind cauzată de diagnosticarea tardivă a bolii (cele mai multe paciente sunt diagnosticate în faza de cancer invaziv).
La nivel mondial cancerul de col uterin este al doilea ca frecvenţă a apariţiei la femei, cu aproximativ 470.000 de noi cazuri în fiecare an şi o rată anuală a mortalităţii de peste 233.000 de cazuri, dintre care peste 80% în ţările în curs de dezvoltare.
Însă nici statele considerate dezvoltate nu sunt ferite. Numai în SUA sunt înregistrate anual peste 9.700 de noi cazuri de cancer uterin şi peste 3.700 de decese provocate de această maladie în aceeaşi unitate de timp.
Incidenţa mare a acestui tip de cancer este provocată de faptul că transmiterea virusului HPV se poate realiza pe cale sexuală. În aceste condiţii, aproximativ 6,2 milioane de americani devin infectaţi cu virusul HPV în fiecare an, iar mai mult de jumătate dintre adulţii (bărbaţi şi femei) activi sexual din Statele Unite sunt infectaţi la un moment dat din viaţă cu virusul HPV.
Vestea descoperirii, testării şi aprobării în luna iunie 2006 a comercializării unui vaccin împotriva papilomavirusului (HPV), considerat a fi principala cauză a producerii cancerului de col uterin, a fost primită cu căldură de comunitatea ştiinţifică medicală şi de organizaţiile femeilor din întreaga lume. Până în prezent au fost date publicităţii numai 4 studii de mari dimensiuni privind eficacitatea vaccinării împotriva HPV din care primele rezultate au fost publicate abia anul trecut.
Impactul real al vaccinării împotriva papilomavirusului, nu poate fi evaluat mai devreme de câţiva zeci de ani, timpul scurs de la introducerea sa pe piaţă în anul iunie 2006 şi până la observarea efectelor sale reale fiind în mod evident prea scurt. Imediat după introducerea pe piaţă a acestui produs promiţător, producătorul a declanşat o agresivă campanie de lobby pe lânga autorităţile medicale din diferite state americane în vederea introducerii acestui vaccin în programele publice de vaccinare suportate de stat.
Vaccinul a fost acceptat în scheme de vaccinare în unele state americane (în 20 din statele americane) în Australia şi Germania, Italia, Franţa şi Austria, ţări care acordă sume gigantice pentru îngrijirea sănătăţii comparativ cu România. În luna septembrie 2008 a debutat şi în Marea Britanie un program-pilot de vaccinare destinat fetelor de 12-13 ani.
România este cea mai săracă ţară membră a UE, din punct de vedere al alocării de resurse financiare pentru sănătate, în prezent cheltuind doar 280 de euro pe cap de locuitor comparativ cu 2500-2800 în ţări ca Marea Britanie, Franţa sau Germania.
„Infecţia cu virusul papiloma este foarte răspândită, peste 50% dintre femei şi barbaţi infectându-se cu acest tip de virus cel puţin o dată în viaţa. Infecţia are o incidenţă mai mare la adolescenţi şi la adulţii tineri, rata infectării fiind mai mare la persoanele sub 25 de ani. Vaccinarea sistematică a adolescentelor oferă o soluţie pe termen lung pentru profilaxia cancerului de col uterin şi a celorlalte afecţiuni date de subtipurile 6, 11, 16 şi 18, fiind extrem de utilă pentru ţările în care nu există un program eficient de depistare şi tratament al leziunilor precanceroase, situaţie valabilă şi pentru ţara noastră“, a declarat prof. dr. Adrian Streinu-Cercel, directorul Institutului „Matei Balş“ din Bucureşti.
Vaccinurile
În prezent există două vaccinuri, Silgard şi Cervarix. Primul, conceput de compania americană Merck, a fost testat pe 12.000 de tinere femei, între 15 şi 26 de ani, neinfectate cu papilomavirusuri, în zeci de clinici din 13 ţări. Gardasil (Silgard) este eficace 100% împotriva papilomavirusurilor responsabile de majoritatea tumorilor uterine cancerose, potrivit rezultatelor unei cercetări internaţionale, citate de AFP.
„Este primul vaccin conceput în mod special împotriva dezvoltării unui cancer. (…) Studiul clinic a demonstrat că eficacitatea vaccinului este de 98% şi că nu are efecte secundare severe“, a declarat Kevin Ault, profesor de ginecologie în Atlanta, SUA, care a participat la elaborarea acestui vaccin şi a studiului.
Datele, provenind din studiile clinice pe aproape 30.000 de femei, au demonstrat un profil excelent de eficacitate şi imunogenitate şi pentru Cervarix. Date din cel mai amplu studiu de fază III de eficacitate a unui vaccin împotriva cancerului de col uterin efectuat până în prezent au demonstrat – pe baza unei analize post hoc – că Cervarix asigură protecţie de 100% împotriva leziunilor precanceroase (CIN2) care au legătură cauzală cu papilomavirusul uman tipurile 16 şi 18.
Studiul a demonstrat, de asemenea, că Cervarix este în general bine tolerat.
Campania de la noi
Pentru campania de vaccinare împotriva cancerului de col uterin s-au achiziţionat 110.000 de doze de vaccin, cu 23 de milioane de euro, a declarat ministrul Sănătăţii, Ion Bazac. Din totalul de fete de clasa a patra au fost vaccinate cu prima doză numai 2.615, adică 2,57%.
“Campania de vaccinare a fost un eşec, aceasta a fost făcută în pas de defilare. A fost construită ca o invazie, nu ca o binefacere, fără explicaţii, pe principiul la vaccin înainte. Trebuie să mai dăm o şansă programului. Mai mult decât atât, informarea părinţilor nu s-a făcut în mod corespunzător”, a completat ministrul.
Ion Bazac a mai spus că a fost înfiinţată o comisie care a evaluat utilitatea campaniei, iar vaccinarea se va relua după ce va fi analizată campania de informare. Totodată, comisia de specialişti constituită la nivelul Ministerului Sănătăţii a stabilit ca prioritate a politicii de sănătate publică scăderea mortalităţii prin cancer de col uterin şi ca primă urgenţă desfăşurarea unui program naţional de screening al cancerului de col uterin.
Ministrul Sănătăţii a cerut celor două firme farmaceutice producătoare (GlaxoSmithKline şi Merk Sharp & Dohme) amânarea livrărilor vaccinurilor.
Programul de prevenţie lansat de Ministerul Sănătăţii, la sfârşitul lunii noiembrie, cel de vaccinare a elevelor de clasa a patra împotriva infecţiei cu virusul HPV, care provoacă cancerul de col uterin, a lansat mari controverse. În prima săptămână a campaniei, peste 70% dintre părinţii ale căror fiice erau programate să fie vaccinate împotriva cancerului de col uterin, în perioada 24-28 noiembrie, nu au fost de acord cu acest vaccin. Opoziţia aproape generalizată a părinţilor a venit, în opinia ministerului, din cauza unei campanii de informare dezorganizate.
