n perioada 16-30 aprilie 2005, am realizat o cercetare cu privire la rolul serviciilor publice în dezvoltarea locală. La chestionarul conceput au răspuns 120 funcţionari publici din administraţia publică locală a Municipiului Bucureşti, urmărindu-se identificarea percepţiei acestora asupra serviciilor publice la a căror furnizare participă direct.
Cei intervievaţi au reprezentat 41 de bărbaţi şi 79 de femei, repartizarea pe categorii de vârstă fiind următoarea: 18-30 de ani – 32%, 31-45 de ani – 32%, 46-60 de ani – 35%, peste 60 de ani- 1%.
În funcţie de ultima şcoala absolvită, se remarcă o pondere mai importantă pentru studiile universitare (55%) şi postuniversitare (27%), în timp ce studiile liceale şi postliceale au avut o pondere de 13%, respectiv 5%.
În ceea ce priveşte experienţa funcţionarilor intervievaţi, este de remarcat că cei mai mulţi (44%) au o experienţă de 2-5 ani, fiind urmaţi de categoria celor cu o experienţă de 6-15 ani (32%). O experienţă de până la doi ani o au 15% din cei intervievaţi.
Prima întrebare a chestionarului a vizat gradul de mulţumire al celor intervievaţi faţă de serviciile oferite de propria instituţie.
Se constată că în general cei intervievaţi se declară mulţumiţi de serviciile oferite: 50% mai degrabă mulţumit şi 10% foarte mulţumit. Ponderea celor nemulţumiţi este destul de neînsemnată, de doar 5%. Răspunsul la această întrebare ne sugerează că cei implicaţi direct în furnizarea diferitelor servicii publice locale consideră nivelul calităţii acestora mulţumitor. Să fie o atitudine generală sau un răspuns cenzurat de prevederile Codului de conduită? Şi într-un caz, şi în celălalt lucrurile sunt foarte grave. O atitudine generală de mulţumire este în total dezacord cu percepţia utilizatorilor de servicii publice şi demonstrează o preocupare redusă faţă de calitate şi performanţă. În cel de-al doilea caz poate fi vorba de o lipsă de interes faţă de o evaluare obiectivă a activităţilor instituţiilor publice locale.
Observând principalele probleme locale, în viziunea funcţionarilor publici se poate constata că deficienţele majore sunt în zona persoane sărace, locuinţe, locuri de muncă, demonstrând mai degrabă un mediu economic nefavorabil şi o slabă implicare a autorităţilor locale în ceea ce reprezintă dezvoltare economică locală.
În ceea ce priveşte serviciile publice edilitare, în topul problemelor au fost situate drumurile, curăţenia, siguranţa străzii, disciplina în construcţii.
Aşadar, pe de o parte, instituţiile publice oferă servicii într-un mod mulţumitor, dar există probleme în zona acestor servicii, unele chiar de bază, care ţin de un minim al administraţiei.
Trebuie subliniat şi procentul însemnat al celor care nu au răspuns sau nu au ştiut.
Răspunsurile de la prima întrebare sunt confirmate de faptul că relaţia dintre administraţie şi cetăţean nu este percepută ca fiind o problemă, identificându-se o anumită stare de mulţumire şi o atitudine indiferentă din partea celor chestionaţi.
În ceea ce priveşte responsabilităţile în materie de dezvoltare locală, persoanele chestionate au apreciat că rolul cel mai important trebuie să-l joace primarul (32%) şi consiliul local (27%).Este de apreciat că se conştientizează responsabilităţile nivelului local de autoritate, dar se minimizează rolul cetăţenilor şi al agenţilor economici în acest proces.
Este de remarcat, de asemenea, că guvernul şi prefectul însumează 18 procente, destul de mult în opinia mea, într-un sistem care se doreşte descentralizat, bazat pe principiile autonomiei locale şi subsidiarităţii.
Interesantă este percepţia asupra componentelor dezvoltării locale. Astfel, dezvoltarea socială este cel mai puternic legată de nivelul local (corelat cu întrebarea nr. 2 – cele mai mari probleme sunt cele sociale). Trebuie remarcat însă că ştiinţa şi cercetarea sunt cel mai puţin integrate în ceea ce înseamnă dezvoltare locală, evident şi serviciile aferente fiind slab reprezentate.
Putem constata că funcţionarii publici consideră că serviciile publice cu impact major în dezvoltarea locală sunt repararea drumurilor publice, transportul în comun şi salubrizarea, cu alte cuvinte servicii publice edilitare. Paradoxal, deşi ştiinţa şi cercetarea nu au fost menţionate la întrebarea anterioară, acum se consideră că serviciul public de susţinere a învăţământului are un rol important în dezvoltarea locală.
Remarcăm de asemenea că, deşi au fost menţionate ca probleme protecţia socială, locurile de muncă etc., nu se acordă o importanţă adecvată serviciilor care ar putea soluţiona astfel de probleme.
Constatăm, dacă mai era nevoie, că nu se conştientizează rolul pe care îl joacă autorităţile locale în dezvoltarea economică şi faptul că nivelul local este responsabil de propria dezvoltare.
*
* *
Persoanele implicate direct în furnizarea diferitelor servicii publice şi în activităţi ce vizează dezvoltarea locală sunt departe de a avea o viziune de ansamblu asupra acestor procese, uneori chiar neînţelegându-le. Viziunea lor nu este depărtată de a persoanelor care nu au nici un fel de legătură cu aceste aspecte. Această stare poate avea ca explicaţii fie o slabă pregătire a funcţionarilor publici, fie o lipsă accentuată de interes faţă de obiectul muncii depuse.
Publicat în : Idei contemporane de la numărul 26
