În întreaga lume, sectorul public este supus procesului de reformă, accentul fiind pus pe creşterea performanţei organizaţiilor publice. Din această perspectivă, înfiinţarea în 2002 a Institutului Naţional de Administraţie (INA) vine în întâmpinarea acestei nevoi de reformare a sistemului administraţiei publice, ca centru de excelenţă pentru formarea continuă a personalului din administraţia publică românească.
Strategia naţională de formare continuă a servit ca fundament în luarea unor decizii vitale pentru asigurarea unui rol important al INA în spaţiul administrativ. Aceasta defineşte direcţiile strategice ce sunt de urmat, ţinând cont de faptul că în ultimii ani, în mediul administraţiei publice au fost introduse elemente de management specifice sectorului privat.
În limitele stabilite de mediul politic, asistăm la o creştere semnificativă a aspectelor concurenţiale, aplicabile serviciilor de formare pe o piaţă a serviciilor libere. Din poziţia sa de furnizor de formare, Institutul Naţional de Administraţie susţine în mod activ sistemul concurenţial pe piaţa formării. Din această perspectivă, strategia de dezvoltare a INA urmează un traseu cert într-un mediu concurenţial incert, folosindu-se atât abordarea „top-down” prin care s-a ţinut cont de obiectivele generale legate de reforma administraţiei publice şi de integrarea în UE, cât şi abordarea „bottom up”, prin care s-a pornit de la „nevoia de formare a beneficiarilor”, şi nu de la „serviciile oferite de INA”.
Astfel, planul de elaborare a strategiei de dezvoltare a INA a urmărit obiective şi priorităţi ce vin în concordanţă cu alte documente programatice, cum ar fi Parteneriatul pentru aderarea României la Uniunea Europeană, Planul naţional privind procesul de integrare a României la Uniunea Europeană, Planul Single Action pentru îmbunătăţirea sistemului de management al fondurilor UE în România etc., precum şi rapoarte de monitorizare (Raportul comprehensiv de monitorizarepe 2005 al Comisiei Europene privind România). O contribuţie importantă în elaborarea acestei strategii l-au avut echipa de asistenţă externă asigurată prin proiectul PHARE RO 0106.02, destinat întăririi capacităţii instituţionale a INA şi raportul de evaluare a Institutului Naţional de Administraţie, elaborat de experţii SIGMA. Ceea ce s-a obţinut a fost rezultatul unui amplu proces de consultare a diverşilor factori interesaţi de problematica formării funcţionarilor publici, a factorilor de decizie din administraţia publică, precum şi a angajaţilor INA.
Consolidarea capacităţii administraţiei publice din România reprezintă una dintre condiţiile esenţiale în asigurarea succesului în procesul de aderare la Uniunea Europeană la momentul 1 ianuarie 2007, formarea funcţionarilor publici jucând un rol important în accelerarea reformei din administraţia publică românească.
Pentru a răspunde cerinţelor impuse de Uniunea Europeană, orice funcţionar public trebuie să deţină anumite cunoştinţe, care se reflectă în tematica programelor care acoperă o arie largă de subiecte, de la etică profesională şi transparenţă în administraţia publică, managementul proiectelor, politici şi instituţii europene, până la managementul conflictelor, managementul timpului şi negociere. Astfel, INA organizează:
* programe de formare specializată în administraţia publică cu durată de 1 şi 2 ani, destinate Înalţilor Funcţionari Publici, funcţionarilor publici în funcţii de conducere, tinerilor funcţionari publici şi tinerilor absolvenţi de studii superioare – viitori manageri publici;
* programe de perfecţionare de până la 90 de zile pentru Înalţi Funcţionari Publici, funcţionarilor publici în funcţii de conducere şi de execuţie din administraţia publică centrală;
* programe de formare de formatori
* seminarii, conferinţe naţionale şi internaţionale.
O contribuţie importantă la procesul de instruire este adusă de echipa de instruire, compusă din cadre didactice şi specialişti români, practicieni din cadrul administraţiei româneşti şi experţi europeni, provenind de la instituţii europene de prestigiu în formarea continuă pentru administraţia publică.
În furnizarea programelor de formare specializată pentru administraţia publică, INA este familiarizată cu limbajul şi cultura administraţiei publice, cunoaşte cerinţele pieţei de formare şi a dezvoltat o reţea de parteneri, activităţile institutului fiind susţinute de Ministerul Administraţiei şi Internelor prin Unitatea Centrală pentru Reformă în Administraţia Publică (UCRAP) şi de Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici (ANFP).
INA a dezvoltat deja parteneriate cu şcoli, institute şi centre de formare pentru administraţia publică, aspect care permite susţinerea performanţei prin schimbul de experienţă, diseminarea bunelor practici naţionale şi internaţionale, a conceptelor şi a materialelor de formare puse la dispoziţie de instituţii partenere din întreaga lume. Astfel, INA face parte din reţelele naţionale şi internaţionale ale furnizorilor de formare, precum: Reţeaua de Institute şi Şcoli de Administraţie Publică din Europa Centrală şi de Est (NISPACEE), Institutul European de Administraţie Publică (EIPA) – Maastricht.
Se doreşte ca în viitor, Institutul Naţional de Administraţie să devină un lider recunoscut pe plan naţional şi internaţional, în formarea continuă aplicată pentru administraţia publică şi care va contribui la dezvoltarea unui sistem administrativ competent, dedicat furnizării de servicii publice eficiente şi orientat către cetăţean, prin promovarea şi implementarea unor programe de formare specializată adaptate atât nevoilor factorilor de decizie din sectorul public, cât şi celor ale beneficiarilor direcţi:
* Înalţi Funcţionari Publici;
* Funcţionari publici de conducere;
* Funcţionari publici de execuţie din administraţia publică;
* Tineri funcţionari publici şi tineri absolvenţi de studii superioare;
* Manageri publici;
* Personal contractual din administraţia publică;
* Persoanele numite sau alese la nivel central şi local;
* Formatori/persoana resursa/lectori.
şi indirecţi:
* Instituţiile şi autorităţile publice din administraţia publică centrală şi locală;
* Cetăţenii.
Pe de altă parte, INA a acordat o atenţie deosebită programelor şi proiectelor propuse de organizaţiile internaţionale francofone. Un partener strategic al INA a devenit Agenţia Interguvernamentală a Francofoniei, organizaţie implicată şi în pregătirea SUMMIT-ULUI FRANCOFONIEI, organizat în perioada 27-29 septembrie 2006, la Bucureşti. INA s-a implicat în pregătirea acestui eveniment excepţional, organizând în perioada 25-26 septembrie 2006 Forumul Internaţional al Şcolilor şi Institutelor de Administraţie Publică Francofone.
Profitând de vizita de studiu în Canada finanţată de partenerii externi în luna mai, delegaţia INA a negociat şi încheiat cu succes un Acord de cooperare cu Şcoala Naţională de Administraţie Publică din Canada (ENAP Quebec), devenind primul partener al acesteia în Sud-Estul Europei. În plan instituţional şi academic, cooperarea dintre INA şi ENAP prevede:
• Realizarea de activităţi care vizează întărirea capacităţii institutionale;
• Schimburi de experienţă, inclusiv de personal, şi participarea la activităţi comune de cercetare în domeniul administraţiei publice;
• Dezvoltarea de programe de formare axate pe managementul public şi pe producerea de instrumente pedagogice complexe;
• Difuzarea de programe de formare la distanţă, îndeosebi programe de formare on-line, dezvoltându-se astfel oferta de e-learning;
• Dezvoltarea programelor care au ca obiect asigurarea egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi;
• Producerea de publicaţii.
Cei doi parteneri au convenit să organizeze împreună Forumul Internaţional al Şcolilor şi Institutelor de Administraţie Publică Francofone în septembrie 2006, eveniment ce asigură Institutului Naţional de Administraţie o vizibilitate maximă pe piaţa internaţională a formării continue pentru administraţia publică, obligând conducerea INA să adopte o serie de măsuri de modernizare a institutului şi de aliniere deplină la standardele de calitate existente pe plan internaţional.
Forumul a reunit reprezentanţi ai şcolilor şi instituţiilor de administraţie publică ale ţărilor membre ale Uniunii Europene, dar şi reprezentanţi ai altor ţări membre, asociate şi observatoare francofone. Printre obiectivele forumului au figurat întărirea relaţiilor dintre instituţii pentru o mai bună colaborare şi schimbul de experienţă în materie de promovare şi formare. Evenimentul a fost organizat în colaborare cu Ministerul Afacerilor Externe şi Ecole Nationale d’Administration Publique Quebec.
Printre invitaţi s-au numărat reprezentanţi ai unor ambasade francofone la Bucureşti, personalităţi ale vieţii culturale şi ştiinţifice, conducători ai unor instituţii publice şi universitare, precum şi un numeros public simpatizant.
Vorbitorii au punctat în alocuţiunile rostite câteva dintre valorile fundamentale ale culturii francofone, precum libertatea, solidaritatea şi toleranţa.
A fost evocată de asemenea necesitatea unei vizibilităţi mai accentuate a manifestărilor cu caracter cultural francofon, iniţiate de asociaţii şi instituţii publice din România.
Organizarea unui astfel de eveniment nu a reprezentat o primă experienţă pentru INA,acesta fiindimplicat şi în organizarea altor evenimente culturale similare în calitatea sa nu doar deşcoală de formare de excelenţă, ci şi ca pilon pentru administraţia românească, francofonia devenind, în contextul dat, un instrument care ne ajută pe noi, românii, să ne exprimăm mai nuanţat în raport cu propria identitate.
Unul dintre scopurile principale ale organizării acestui forum l-a reprezentat propunerea de realizare a unei reţele internaţionale de şcoli şi institute de administraţie publică francofone.
Prin înaintarea unei astfel de propuneri ce are la bază problematica francofoniei, a promovării limbii franceze, dar mai ales a particularităţii francofone în gestionarea administraţiilor publice, o astfel de reţea ar facilita adunarea membrilor săi în jurul unei teme comune, dar şi colaborarea cu partenerii aleşi, cum ar fi Organizaţia Internaţională a Francofoniei, CentrulWallonie Bruxelles etc.
Sisteme de cercetare pedagogică, seminare pentru formarea formatorilor, căi de cooperare internaţională, reţele de comunicare, un schimb mai rapid la nivel informaţional, dezbateri pe teme diverse ce au la bază un termen comun – administraţia publică, asigurarea unei mai bune calităţi a oferteide formare, proceduri de identificare şi analizare a nevoilor (mai ales în cazurile particulare ale ţărilor aflate în prag de aderare la Uniunea Europeană), exigenţele care se impun la nivel de recrutare şi metode pedagogice au fost doar câteva subiecte dintre cele dezbătute în cele două zile de forum.
Încă o dată, francofonia a servit ca instrument de legătură pentru o mai bună comunicare, pentru descoperirea identităţii individuale şi construirea viitorului administraţiei publice.
Democratizarea accesului la funcţia publică şi profesionalizarea formării funcţionarilor trebuie să fie principiile fondatoare ale unei Şcoli Naţionale de Administraţie. Misiunea sa principală trebuie să fie de a recruta şi de a forma funcţionari publici care să fie capabili să contribuie la evoluţia administraţiilor, ce sunt supuse unui proces permanent de schimbare, care să reprezinte un model de etică a serviciului public, fondat pe responsabilitate, neutralitate şi transparenţă.
În afară de serviciile de formare pe care le pune la dispoziţia beneficiarilor, o şcoală naţională de administraţie publică trebuie să-şi afirme în permanenţă ambiţia de a răspunde din ce în ce mai bine exigenţelor tot mai mari ale cetăţenilor, prin atingerea de performanţe în sectorul public.
În prezent, în lume există deja un număr destul de important de reţele de şcoli şi instituţii de administraţie publică, printre care se numară:
* la nivel internaţional: IASIA sau Asociaţia Internaţională a Şcolilor şi Institutelor de Administraţie;
* la nivel regional: GEAP sau Grupul European de Administraţie Publică şi NISPACEE, pentru Europa Centrală şi de Est.
Obiectivul principal al creării unei astfel de reţele este punerea în aplicare a unui mecanism de schimb, la nivel informaţional, schimb de expertiză şi de documentare, pentru îmbunătăţirea constantă a programelor propuse de către şcolile şi institutele de formare din administraţia publică a spaţiului francofon.
