Fiecare criză politică sau ministerială care a afectat scena politică în ultimii ani, a avut – dincolo de motivaţiile şi interesele de moment ale actorilor politici – raţiuni de fond ce provin din anumite confuzii şi incoerenţe ale mecanismului instituţional, aşa cum este el reglementat în Constituţie şi în legislaţia românească, în general. Sursa tensiunilor între instituţiile... 

La scurt timp după pierderea puterii, în decembrie 2004, conducerea PSD a reluat o mai veche teză cu privire la evoluţia unui guvern format de o coaliţie de dreapta. Ca şi în 1996, PSD a apreciat că noul guvern va suferi un eşec datorită structurii sale eterogene. O astfel de logică părea destul de realistă în condiţiile în care în România un guvern de coaliţie pare să fie, încă,... 

Evenimentele care s-au succedat în ultimii doi ani în Polonia, Cehia, Ungaria şi care au condus la o vizibilă instabilitate politică în această zonă ar putea să reprezinte un avertisment pentru România în legătură cu modul în care ar putea evolua mediul politic după integrarea în Uniune. În fapt, nu este obligatoriu ca România să parcurgă acelaşi traseu, deşi riscul apariţiei... 

Intrarea României în spaţiul politic european presupune, în mod firesc, o compatibilizare a vieţii sale politice cu realităţile europene. Într-un moment în care, din punct de vedere al instituţiilor politice, dar şi ca stil, ca model al ceea ce am putea denumi joc politic, ţările europene, în mare parte, au atins un anumit grad de maturitate, modelul politic românesc este unul confuz,... 

La o succintă analiză a evoluţiei sistemului de partide în perioada de după alegerile din 2004, constatăm că există premisele unei baze de comparaţie cu perioada de după alegerile din 1996. Ne referim aici nu doar la situaţia principalului partid din opoziţie, PSD, confruntat cu o gravă criză identitară, la tensiunile interne care frământă coaliţia de centru-dreapta aflată la putere,... 

Anul 2005 a dat semnalul unor noi schimbări pe scena politică, declanşate, în mod evident, de efectele fireşti ale alternanţei la guvernare. Cum era de aşteptat, întreg spectrul politic a fost cuprins de o serie de frământări generate, în fapt, de nevoia adaptării la o nouă ordine politică. Care vor fi dimensiunile şi mai ales finalitatea acestei ordini sunt aspecte dificil de stabilit. Se... 

Foarte frecvent vehiculată în ultimele luni în mediul politic românesc, noţiunea de grup de interes, grup de presiune continuă să suscite discuţii în contradictoriu. În fapt, despre grupul de interes, la modul general, nu se poate discuta în termeni maniheişti, de bun sau rău. La fel cum în cazul democraţiei, nu putem aprecia dacă acest tip de sistem politic este bun sau rău. Cum... 

Este un truism în politica românească să afirmi că pentru partidele din România doctrinele nu prezintă o importanţă majoră, determinantă în practica politică. Rolul acestora se reduce, în principal, la individualizarea formaţiunilor politice în spaţiul public, la delimitarea lor ideologică în raport cu adversarii politici. De aici şi până la aplicarea de facto a unor programe... 

Tema reformării structurale a Parlamentului este un proiect mai vechi şi revine în atenţia opiniei publice, de regulă în perioada preelectorală. Să fie oare acesta un semnal că se pregăteşte terenul în eventualitatea organizării de alegeri anticipate în perioada următoare? Reformarea unei instituţii cu o imagine negativă, aşa cum este actualmente Parlamentul, nu poate fi decât un...